Condamnat la patru ani de puşcărie pentru luare de mită, Sergiu Drăgancea, directorul suspendat al APIA Dolj, a cerut strămutarea dosarului de pe rolul Curţii de Apel Craiova, unde se judecă în prezent apelul făcut de inculpat.Răducu Sergiu Gelu Drăgancea, directorul executiv suspendat al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Dolj, a cerut ca dosarul în care este judecat pentru comiterea infracţiunii de luare de mită să fie strămutat la o altă instanţă din ţară. Drăgancea a fost prins în flagrant pe 9 septembrie, în timp ce primea 10.000 de euro de la patronul unei firme, Laurenţiu Gagiu, căruia îi promisese că îl va ajuta să obţină subvenţiile pentru suprafeţele de teren agricol cultivate. Procurorii DNA au menţionat în rechizitoriul prin care l-au trimis în judecată pe inculpat că acesta, în luna decembrie 2010, în calitatea de director executiv al APIA Dolj, i-a cerut lui Gagiu suma de 25.000 de euro pentru a autoriza mai repede plata celei de-a doua tranşe de subvenţii pentru suprafeţele de teren agricol cultivate. Cei 10.000 de euro primiţi de directorul Drăgancea când a fost prins în flagrant reprezentau prima tranşă din cei 25.000 de euro.
Inculpatul a fost trimis în judecată de procurorii DNA în octombrie 2011pentru infracţiunea de luare de mită în formă continuată, iar în decembrie a şi fost condamnat. Tribunalul Dolj l-a găsit vinovat pe Drăgancea şi l-a condamnat la patru ani de închisoare cu executare, menţinând şi arestul preventiv.
Directorul Drăgancea nu s-a împăcat cu gândul că trebuie să stea patru ani după gratii şi a făcut apel, iar dosarul a ajuns pe rolul Curţii de Apel Craiova la jumătatea lunii ianuarie. După mai multe termene de judecată şi după ce instanţa a refuzat să îl elibereze din arest, Drăgancea a cerut la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămutarea dosarului în care este judecat. Judecătorii din Bucureşti urmează să se pronunţe pe 2 aprilie în legătură cu cererea directorului Drăgancea.
La ultima şedinţă de judecată, cea de ieri, Curtea de Apel Craiova a respins atât cererea de eliberare provizorie, cât şi pe cea de înlocuire a arestului preventiv cu obligaţia de a nu părăsi ţara.
