16.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateCrucile de jurământ sau casa sufletelor plecate

Crucile de jurământ sau casa sufletelor plecate

Crucile din lemn pictat, adunate la un loc sau răsfirate pe marginea drumurilor gorjene, cărora le țin de urât icoane cu sfinții ortodoxiei, reprezintă elemente inedite pentru trecătorii veniți din alte zone ale țării. Sătenii spun că acestea sunt crucile de jurământ sau „casa sufletului“ și că se pun pe marginea drumului sau în copaci. Se spune că sufletul, după ce iese din trup, „se plimbă“ prin locurile cunoscute vreme de 40 de zile, după care se înalță la cer, iar în umblarea sa vine și se odihnește la crucea de lemn, de jurământ. De aceea, bătrânii spun că ea este „casa sufletului“. Crucile de jurământ se găsesc în comunele Aninoasa, Hurezani, Plopșoru, Licurici, Vladimir și nu numai. Și pentru că acest obicei este întâlnit doar în Gorj, oamenii de cultură au hotărât în urmă cu câțiva ani să înființeze un muzeu al crucilor.
Ideea i-a aparținut etnologului Pompiliu Ciolacu. Acesta a decis ca muzeul crucilor, unic în Europa, să fie organizat la Măceșu, un sat din apropierea orașului Târgu Cărbunești. Vizitatorii pot admira la Măceșu cruci de lemn, pictate naiv, cruci vechi din care nu se mai păstrează toate elementele sau pe care culorile abia se mai poate distinge, cruci de căpătâi, de jurământ şi nu numai. Crucile au înscrise pe ele nume ale unor persoane decedate cu mult timp în urmă. În muzeu există cruci de 20-40 de ani, dar şi unele mai vechi de 100 de ani, uitate de vreme şi oameni și salvate de cei de la muzeu.

Cimitirul din copaci

Ca să fie ferite de intemperii, meșterul care dă viață crucilor de jurământ le pune două scânduri, ca două aripi. Etnologii spun că scândurile din acoperișul crucii semnifică atât coborârea, cât și înălțarea sufletului, tradiție păstrată de poporul român. Unele cruci sunt vopsite în albastru, culoarea cerului, altele au sfinți viu colorați, pictați cu pricepere, dar și câteva versuri. Gorjenii cred că viața omului nu se sfârșește pe pământ. Asta îi învață și preoții la slujbă: sufletul omului este nemuritor. „Crucile de lemn se pun la 40 de zile de la moartea omului. Preoții spun că cele 40 de zile reprezintă timpul care i-a trebuit Lui Hristos să se înalțe la cer. Așa, ca Hristos, se înalță și sufletele noastre. De aceea, unele cruci de jurământ se pun și în copaci, să fie mai sus, spre Dumnezeu și Rai“, a spus tanti Mioara din Aninoasa. La răscruce de drumuri, dar și pe trunchiurile copacilor din mijlocul câmpiilor, în apropierea unor surse de apă, sătenii merg la 40 de zile de la decesul celui drag și așază aceste cruci. În unele zone ale Gorjului, peste aceste cruci au trecut, poate, chiar secole de istorie.

„Se jură strâmb unii oameni și trebuie să fie dezlegați de acest jurământ“

Bătrânii spun că orice om face cel puțin o dată în viață un jurământ. „Pe noi așa ne-au învățat bătrânii, să facem crucile astea din lemn și să le punem pe marginea drumului, la răscruce de drumuri sau în copaci. Se jură strâmb unii oameni și trebuie ca ei să fie dezlegați de acest jurământ. Așa e obiceiul pe la noi“, a spus un localnic din Vladimir. Când preotul vine la șase săptămâni să sfințească această cruce, spune și o rugăciune de dezlegare de jurământ. „Aici, la Vladimir, la șase săptămâni de la moartea unui om, preotul vine să sfințească crucea, o punte peste o apă, o fântână și masa și bunurile care se dau de pomană. De obicei, mergem la Gilort, în vale. Trebuie slobozită apa din fântână pentru mort. Sunt obiceiuri din moși-strămoși, pe care noi le respectăm. Și cei care au plecat la oraș le respectă când vin să își îngroape morții aici“, a povestit nea Grigore, un localnic din Vladimir.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS