Masterplanul de deşeuri al Doljului creează tensiuni între autorităţile locale. Prefectul Nicolae Giugea a acuzat Consiliul Judeţean Dolj că întârzie depunerea proiectului şi că judeţul riscă să piardă aproape 50 de milioane de euro. În replică, oficialii consiliului spun că Giugea habar nu are despre ce vorbeşte.
Masterplanul de deşeuri al Doljului, proiectul gigant prin care judeţul ar trebui să beneficieze de un management eficient al deşeurilor şi de staţii de compostare şi sortare a gunoiului, se află în mijlocul unui scandal uriaş, după ce prefectul Nicolae Giugea a sărit la gâtul consiliului judeţean, pe care l-a acuzat că lasă judeţul fără bani. Giugea a spus că o delegaţie formată din reprezentanţi ai mai multor instituţii, inclusiv a CJ Dolj în funte cu preşedintele Ion Prioteasa, s-a întâlnit cu ministrul mediului, Laszlo Borbely, în urmă cu trei zile şi că acesta l-ar fi apostrofat verbal pe Prioteasa pentru întârzierea depunerii proiectului. „Primăria Craiova şi-a făcut datoria. Sper ca şi consiliul judeţean să se mobilizeze pentru că termenul limită de depunere a proiectului este peste câteva săptămâni(…) Este o prelungire nejustificată a finalizării şi depunerii proiectului“, a spus prefectul, care nu este deloc familiarizat cu istoria zbuciumată a relaţiilor dintre Primăria Craiova şi CJ Dolj. Reprezentanţii consiliului au rămas cu gura căscată când au auzit declaraţiile prefectului. Dar despre reacţia lor, mai târziu.
Războiul celor două roze
Proiectul a debutat în 2007, pe Programul Operaţional Sectorial de Mediu, care finanţa proiecte regionale. Pentru a primi banii pe acest program, toate localităţile din Dolj trebuia să se unească într-o asociaţie. Aşa a luat fiinţă Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI). Cel care a solicitat finanţare a fost Consiliul Judeţean Dolj, responsabilul proiectului, iar Ministerul Mediului i-a găsit şi un consultant pe măsură, care să-l consilieze în realizarea proiectului. Cum banii mulţi vin şi cu obligaţii, ADI trebuia să găsească o groapă ecologică în conformitate cu normele europene, singura la care trebuia dus de altfel gunoiul. Cum în judeţ singurul depozit ecologic era cel de la Mofleni, al Primăriei Craiova, consiliul judeţean a solicitat municipalităţii să intre în ADI, dar a fost refuzat. În plus, depozitul era operat de o firmă privată, lucru care contravenea cerinţelor europene în domeniu. Atunci CJ Dolj a cerut înfiinţarea unui alt depozit, dar a renunţat la idee, deoarece Primăria Craiova a revenit la sentimente mai bune şi s-a înscris în ADI. Cea mai mare reticenţă a edililor craioveni era aducerea gunoiului din tot judeţul la groapa de la Mofleni, adică transformarea Băniei în groapa de gunoi a Doljului. Din această cauză au apărut întârzieri în derularea proiectului. Şi nu au fost singurele. Târâş-grăpiş, proiectul a fost gata în februarie 2010. Numai că, Primăria Craiova s-a retras brusc din ADI, iar câteva luni mai târziu a intrat din nou în asociaţie, ceea ce a însemnat pierdere de vreme. În plus, între timp au apărut alte condiţii de la UE. În proiect a trebuit să fie introduse toate depozitele neconforme care trebuia închise, iar proiectantul a fost nevoit să refacă din nou calculele.
Probleme… probleme….
O altă problemă a fost amplasamentul staţiilor de compostare şi sortare, dar ea a fost soluţionată cu succes. Cele două staţii urmează să fie amplasate pe o suprafaţă de cinci hectare pe raza depozitului de la Mofleni. În felul acesta, Craiova a scăpat de plata realizării lor. Dacă nu ar fi intrat în ADI, legislaţia europeană o obliga să le construiască pe banii ei. Când să afle poziţia exactă a staţiilor, reprezentanţii beneficiarilor au descoperit că măsurătorile nu coincideau cu cele de la Cartea Funciară. Documentaţia a fost refăcută, dar termenul limită se apropia periculos. Apoi, Ministerul Mediului a anunţat că a încheiat colaborarea cu firma de consultanţă, deoarece trecuse prea mult şi expirase contractul finanţat din fonduri Phare. Atunci, CJ Dolj şi-a angajat un alt consultant, care a luat toate hârtiile din nou la mână, deci alţi bani, altă distracţie. Între timp s-au modificat şi cantităţile de deşeuri ce urma să fie depozitate la groapă, conform proiectului. Colac peste pupăză, Primăria Craiova a transformat Serviciul de Salubritate în societate comercială, lucru care a complicat şi mai mult situaţia. „Primăria Craiova vrea să-şi păstreze propriul operator de colectare şi distribuţie a deşeurilor. Ei nu vor un operator comun“, a declarat Ileana Măjină, responsabila cu implementarea proiectelor din Consiliul Judeţean Dolj. Acelaşi lucru îl susţine şi Adriana Motocu, delegată a primăriei la întâlnirea cu ministrul Borbely. „Ministrul l-a întrebat pe Ion Prioteasa cum mai merg lucrurile, iar el a răspuns nefericit că a fost o luptă. Primăria Craiova a intrat în acest proiect ca să ajute consiliul judeţean, dar avem o condiţie clară. Salubritatea va rămâne operator pe Craiova. I-am explicat ministrului şi a zis să găsim soluţii. Avantajul nostru este că vom folosi staţia de sortare, care se va construi prin acest proiect. Salubritatea nu poate participa la licitaţiile pentru desemnarea operatorului care va colecta şi transporta deşeurile în judeţ. Din câte am înţeles astăzi, se poate ca Salubritatea să rămână operator pe Craiova“, a spus Motocu. Într-un comunicat de presă, preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, s-a arătat surprins de declaraţiile prefectului de Dolj. „Sunt surprins de declaraţiile domnului prefect, care a luat cunoştinţă relativ târziu de acest proiect şi, probabil, nici nu ştie istoricul, aşa cum am fost surprins şi în momentul în care a făcut declaraţii despre masterplanul de apă al judeţului, la care CJ lucrează de peste cinci ani şi despre care Domnia sa spunea că are şi consiliul judeţean câte ceva de făcut între localităţi, restul fiind făcut de alte instituţii ale statului, printre care şi prefectura“, se arată în comunicat. În ciuda diferendelor şi orgoliilor, autorităţile locale trebuie să se pună de acord până pe 1 septembrie, cel târziu, şi să predea proiectul. Altfel vom pierde cele 50 de milioane de euro.
