42 la sută dintre români cred că Soarele se învârteşte în jurul Pământului

Doar un român din şapte este alfabetizat ştiinţific, 42% cred că Soarele se învârteşte în jurul Pământului şi 35% sunt convinşi că, dacă beau apă după o persoană infectată cu HIV, se pot îmbolnăvi, potrivit raportului de cercetare „Publicul românesc şi ştiinţa“, dat publicităţii vineri.
Raportul, realizat de Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti, arată că 34% dintre români nu ştiu că genele tatălui sunt cele care influenţează sexul copilului nou-născut şi 66% consideră că antibioticele sunt bune pentru că tratează atât viruşii, cât şi bacteriile.
În schimb, România se situează pe primele locuri în Europa în ceea ce priveşte încrederea populaţiei în horoscop sau în numere norocoase. Peste 40% dintre respondenţi cred că „unele numere sunt deosebit de norocoase pentru anumiţi oameni“ sau că zodia unui om îi influenţează personalitatea şi comportamentul. Aproximativ jumătate dintre cei intervievaţi cred că norocul este mai important pentru succesul în viaţă decât şcoala. La fel de mulţi ţin cont de zicala „Dacă te mănâncă palma stângă vei primi bani“ sau „Cine nu are noroc în dragoste are noroc la cărţi“. 50% dintre cei care au răspuns acestui raport cred că deochiul poate fi prevenit cu ajutorul culorii roşii.
România se află printre primele cinci ţări europene ca procent al celor care merg cel puţin o dată pe lună la biserică, respectiv 50%, iar patru români din cinci nu cred în teoria evoluţionistă şi cred că Dumnezeu a creat toate fiinţele, aşa cum sunt ele astăzi.
Studiul mai arată că trei sferturi dintre români spun că ştiinţa le schimbă viaţa prea repede, iar 59% consideră că ne bazăm prea mult pe ştiinţă şi prea puţin pe credinţa religioasă.
Potrivit concluziilor raportului de cercetare, publicul românesc se caracterizează printr-unul dintre cele mai mari deficite de cunoaştere ştiinţifică din Europa. „Stocul public de cunoaştere ştiinţifică din România contemporană relevă un deficit ştiinţific accentuat: aproximativ 80% din populaţie nu dispune de cunoştinţe ştiinţifice elementare şi de un vocabular ştiinţific activ; de asemenea, aproximativ 80% dintre români nu ştiu cum este aplicată metoda experimentală de cercetare şi operează precar cu probabilităţile“, se arată în rezumatul raportului.
În context european, românii sunt mai puţin „alfabetizaţi“ din punct de vedere ştiinţific. Deficitul cognitiv-ştiinţific al publicului român este unul dintre cele mai mari din Europa. Conform datelor Eurobarometrului special 224, România se afla în 2005 pe locul 24 din 29 de ţări europene (EU29), în ceea ce priveşte nivelul cunoaşterii ştiinţifice a publicului.