Oamenii dintre ape, aşa ar putea fi numiţi locuitorii din cartierul craiovean Brestei, Aleea IV. Opt luni dintr-un an sunt înconjuraţi de ape. Apă în case, apă în curţi, apă în grădini, apă pe stradă. Aşezaţi în mijlocul unei mlaştini, „înoată“ zilnic prin bălţi şi nămol.
Din primăvară până spre toamnă, nu scapă de apele care băltesc în jurul lor. De cum se încălzeşte vremea, năvălesc „puhoaiele“, apa este de jur-împrejur, fără vreo şansă de a scăpa de ea. Nu au decât să aştepte. Şi aşteptarea se transformă în disperare când vin ploile, când curţile capătă iz de piscină, dar una nedorită. Sunt pregătiţi pentru aceste „situaţii de urgenţă“, îşi scot pentru toţi cei din familie cizmele de cauciuc, de la copiii de câţiva anişori până la vârstnici. Aşază lângă uşa casei sacii cu nisip şi lopeţile şi, mai ales, pun în funcţiune pompele de scos apă. Cu tot efortul, sunt de fiecare dată învinşi de apele care rod încet, dar sigur. Casele se macină de la temelii, zidurile sunt pline de igrasie şi crăpate din cauza umezelii şi a mâlului pe care sunt ridicate. Drumul din stradă şi până la uşa caselor îl parcurg pe podeţe din scânduri sau pietre aşezate din loc în loc. Cu timpul, apa stătută prinde o culoare galben-verzuie şi miros greu, asta şi din cauza haznalelor care se revarsă la voia întâmplării, fără a mai apuca să fie vidanjate. „Priviţi ce este la noi: case crăpate, curţi pline cu apă. Nu ai cum să te fereşti. Nu ai unde să dai balta, vine înapoi. Pe stradă, nu poţi să treci decât prin baltă şi încălţat în cizme. Până în august nu scăpăm de apă şi după aia începe coşmarul, că vine toamna cu ploile, şi iarna, iar când se dezgheaţă plutim pe ape“, a spus Emilian Ochea, locuitor pe Aleea IV, nr. 72.
În secolul XXI, când se zboară în spaţiu, noi stăm în apă
Într-o curte, un câine stă pe cuşcă, jos este apă, curtea întreagă este inundată. La fel era şi în urmă cu două luni, când, odată cu topirea zăpezii, mare parte din cartierul Brestei era sub ape. „Este inuman ce ni se întâmplă. Vara, din cauza nămolului rămas, se adună muşte şi tânţari, dacă plouă se refac băltoacele. Un adevărat focar de infecţie. Şi nimănui nu-i pasă de noi. Autorităţile ne tratează ca şi cum nu am exista, dar am plătit impozitul 500 de lei, pentru asta existăm. În secolul XXI, când se zboară în spaţiu, noi stăm în apă“, şi-a spus oful Victor Meiţă, locuitor pe Aleea IV, nr. 30.
Oamenii solicită autorităţilor măcar un utilaj care să sape un canal, fiindcă peste cel vechi şi-a aşezat vila un cetăţean de etnie romă care pretinde că are şi autorizaţie. „Nu am avut probleme până acum trei ani, când au ridicat casa. Aveam canalul ăla, apa se scurgea către baltă, dar nu ne îneca. Să ne ajute autorităţile să trasăm altă canalizare, că noi singuri nu putem să trasăm aşa, pe mijlocul străzii. Nu le cerem acum canalizare“, a declarat Dudu Melete, locuitor pe Aleea IV, nr. 101A.
Promisiuni băltite
Când vine vorba de Brestei, administraţia locală este ca „peştele pe uscat“, se descurcă greu în apele mici şi nămoloase. Şi dă vina pe localnici, că doar singuri şi-au pus casele în Balta Craioviţei. Dar oficial au ceva promisiuni pentru ei. „La nivelul Instituţiei Primarului Municipiului Craiova există realizat un studiu de fezabilitate în vederea extinderii reţelei de canalizare în zona Brestei. În această etapă se caută soluţii de finanţare pentru realizarea proiectului tehnic şi a execuţiei“, a precizat Carmen Licu, purtător de cuvânt al Primăriei Craiova.
Din păcate, banii obţinuţi de prefectură din fondul de rezervă bugetară a guvernului în scopul rezolvării situaţiei în care se găsesc de câţiva ani craiovenii din Brestei nu au primit şi acordul Ministerului de Finanţe. Prin urmare, rezolvarea rămâne tot la mâna primăriei. „Legea spune că primarul are, printre altele, şi obligaţia întreţinerii drumurilor, a străzilor în cazul de faţă. Acolo am înţeles că s-a ridicat o construcţie care a obturat un canal. În acest caz, primăria să cerceteze şi să vadă cine se face vinovat de ridicarea acestui imobil. Există autorizaţie, inspectorii şi-au făcut datoria? Într-un fel trebuie să-i ajutăm pe aceşti oameni“, a declarat Eugen Georgescu, prefectul judeţului Dolj.
