Parchetul General a dispus pe 10 octombrie neînceperea urmăririi penale faţă de Ion Iliescu în legătură cu decesul a patru persoane şi rănirea altor trei prin împuşcare în ziua de 13 şi în noaptea de 13 spre 14 iunie 1990.
Parchetul General a anunţat ieri că procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul acestei instituţii au dispus pe 10 octombrie 2008 neînceperea urmăririi penale faţă de Ion Iliescu „sub aspectul săvârşirii, în forma participaţiei improprii, a infracţiunilor de omor calificat, omor deosebit de grav şi a tentativelor la cele două infracţiuni, în cauza privind decesul a patru persoane şi rănirea altor trei prin împuşcare în ziua de 13 şi în noaptea de 13 spre 14 iunie 1990“.
Procurorii susţin că „activitatea fostului preşedinte al României nu întruneşte condiţiile legale pentru a putea fi apreciată ca o determinare la săvârşirea unei infracţiuni şi nu are legătură de cauzalitate cu evenimentele în cadrul cărora au decedat patru persoane şi au fost rănite alte trei, prin împuşcare“, se arată într-un comunicat de ieri al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Lovituri de stat mascate
Dezvăluirea soluţiei date în cazul fostului preşedinte Ion Iliescu vine după un interviu dat vineri de Traian Băsescu pe tema mineriadelor. Băsescu a declarat la BBC că, dacă justiţia nu va oferi o clarificare în cazul mineriadelor, politicienii iresponsabili le-ar putea repeta, chiar sub forme mascate de lovituri de stat, cum a fost suspendarea sa în 2007.
„Procurorii, ca orice instituţie a statului român, au obligaţia să scoată la lumină adevărul,
să-l pună în faţa judecătorilor, care să decidă responsabilităţile. Eu am convingerea că, dacă instituţiile statului nu vor clarifica aceste lucruri, este posibil ca politicieni iresponsabili să fie încurajaţi să repete aceste lucruri, chiar şi utilizând forme mascate de lovituri de stat. Suspendarea preşedintelui în 2007, şi nu e o obsesie, e doar o afirmaţie, a fost o lovitură de stat, orchestrată în linii mari de aceiaşi oameni care au orchestrat mineriada“, a afirmat Băsescu.
Întrebat de ce crede că justiţia nu a soluţionat până acum dosarele mineriadelor, preşedintele Băsescu a răspuns că întârzierea se datorează „forţei pe care o au cei responsabili de evenimentele din 13-15 iunie 1990 de a controla deciziile justiţiei şi abilităţii cu care s-au sustras responsabilităţii pe care nu vor să
şi-o asume“.
Şedinţă la nivel înalt
În comunicatul de ieri, procurorii expun viziunea lor asupra evenimentelor din iunie 1990. Anchetatorii susţin că a existat o iniţiativă a preşedintelui de la acea dată, Ion Iliescu, agreată de primul-ministru, cu privire la necesitatea eliberării Pieţei Universităţii, care era ocupată de manifestanţi. Această iniţiativă s-a materializat printr-o şedinţă, organizată pe 12 iunie 1990, la care au participat – alături de cei doi – şi miniştrii internelor, ai apărării naţionale, procurorul general al României, precum şi reprezentantul Serviciului Român de Informaţii, în care s-a luat hotărârea de eliberare a pieţei.
S-a elaborat un plan de acţiune, aprobat de participanţii la şedinţă, ce a fost pus în aplicare în dimineaţa de 13 iunie 1990, când forţele de ordine ale Ministerului de Interne au procedat la eliberarea Pieţei Universităţii, fără să existe victime. Practic, în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, obiectivele vizate de planul de acţiune au fost îndeplinite până la ora 9.00, susţine Parchetul General.
Crime din iniţiative personale
Potrivit comunicatului acestei instituţii, evenimentele care au urmat, în cursul cărora au fost atacate clădirea Ministerului de Interne şi sediul Poliţiei Capitalei, nu au făcut în nici un fel obiectul acestui plan de acţiune.
„Raportat la cele două intervale de timp, din ziua de 13 iunie 1990 şi noaptea de 13/14 iunie 1990, în cadrul cărora au fost ucise cele patru persoane şi rănite celelalte trei, s-a constatat faptul că de fiecare dată a fost vorba de o iniţiativă personală, ce a aparţinut militarilor, care au participat la aceste evenimente, în ceea ce priveşte deschiderea focului cu muniţie de război asupra manifestanţilor“, se arată în comunicat.
În primul caz, evenimentele de la Ministerul de Interne au avut în prim-plan iniţiativa celor doi ofiţeri superiori, Ştefan Traian Călin şi Dumitru Costea, care asigurau conducerea pazei Ministerului de Interne. „Cei doi, care în prezent au calitatea de inculpaţi, au solicitat şi au obţinut de la generalul Gheorghe Andriţa aprobarea pentru a deschide focul în zona porţilor de acces în minister, în plan vertical. În aceste condiţii, în intervalul orar 18.30 – 19.00, au fost împuşcate victimele Valentin Velicu Mocanu şi Mitriţă Lepădatu.
În ceea ce priveşte al doilea moment, în cadrul căruia au fost ucise două persoane şi rănite alte trei, în zona magazinului Romarta Copiilor din Bucureşti, procurorii precizează că militarii din cadrul MApN care au fost trimişi pentru restabilirea ordinii în punctele-cheie din Bucureşti au primit ordine precise, prin care li se cerea să nu riposteze cu focuri de armă decât în situaţia în care vor fi atacaţi în acelaşi mod.
„Şi în această situaţie, a existat o iniţiativă personală din partea colonelului în rezervă Vasile Constantin, fost ofiţer în cadrul Secţiei de Paraşutişti din Comandamentul Aviaţiei Militare, care, în noaptea de 13/14 iunie 1990, văzând că militarii din subordinea sa erau atacaţi cu sticle incendiare şi pietre, iar unii dintre ei au suferit chiar leziuni, a tras cu pistolul mitralieră la întâmplare în mulţime, gest care a fost urmat de subordonaţii săi care au procedat în acelaşi mod“, se arată în comunicatul Parchetului General.
Urmarea acestei acţiuni a fost uciderea prin împuşcare a lui Dragoş Dumea şi a Gheorghiţei Duncă şi rănirea prin împuşcare a lui Dan Gabriel Pârvulescu, Gabriel Prodanzuc şi Cătălin Iancu.
„În aceste condiţii, nu se poate reţine instigarea la săvârşirea infracţiunii de omor întrucât, aşa cum am arătat, ordinele militare cu privire la deschiderea focului date de conducătorul ierarhic superior au fost încălcate de colonelul Constantin Vasile“, se mai arată în comunicat.
Restituiri în lanţ
În ceea ce priveşte evoluţia cercetărilor în această cauză, procurorii precizează că, prin rechizitoriul din 18 mai 2000 al Secţiei Parchetelor Militare, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a generalilor în rezervă Mihai Chiţac şi Gheorghe Andriţa, precum şi a ofiţerilor cu gradul de colonel în rezervă, respectiv Ştefan Călin, Dumitru Costea şi Vasile Constantin, sub aspectul instigării la săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, pentru evenimentele din seara de 13 iunie 1990, când, la ordinul acestora, subordonaţii au deschis focul asupra unei mulţimi, împuşcând mortal două persoane.
În ceea ce-l priveşte pe Vasile Constantin, colonel în rezervă, s-a mai reţinut faptul că „în dimineaţa zilei de 14 iunie 1990, a ordonat soldaţilor din subordine să tragă cu armele din dotare asupra unei mase de persoane, din care două au fost ucise şi alte trei au fost rănite prin împuşcare“.
Curtea Supremă de Justiţie, prin sentinţa nr. 69 din 30 iunie 2003, a restituit cauza Secţiei Parchetelor Militare, în vederea completării urmăririi penale. Parchetul General precizează că, după completarea cercetărilor, prin rechizitoriul întocmit la 27 iulie 2007, s-a dispus din nou trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaţilor Mihai Chiţac şi Gheorghe Andriţa, Dumitru Costea şi Vasile Constantin, precum şi încetarea urmăririi penale faţă de colonelul în rezervă Ştefan Călin, întrucât acesta decedase la 27 iunie 2004. Şi acest dosar a fost restituit procurorilor de instanţa supremă.
Soluţie
Pe 19 iunie 2007, adjunctul şefului Secţiei Parchetelor Militare a dispus începerea urmăririi penale împotriva lui Ion Iliescu, pentru săvârşirea infracţiunii de omor, iar prin decizia din 20 iunie 2007 Curtea Constituţională a decis că dosarul trebuie instrumentat de procurori civili. Aşa se face că, pe 7 decembrie 2007, procurorul general Laura Codruţa Kovesi a admis plângerea lui Ion Iliescu şi a dispus infirmarea rezoluţiei de începere a urmăririi penale. Motivul îl explică Parchetul General în acelaşi comunicat de ieri: începerea urmăririi penale ar fi fost dispusă de alt procuror decât cel care instrumenta cauza. Săptămâna trecută, procurorii civili nu au făcut altceva decât să închidă dosarul cu soluţia sugerată chiar de Kovesi prin infirmarea începerii urmăririi penale.
Încă un dosar
În legătură cu mineriada din iunie 1990, Ion Iliescu mai este vizat şi în alt dosar, aflat în cercetări la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate şi Terorism. Ancheta a fost deschisă tot de procurorii militari şi vizează acuzaţii de crime împotriva umanităţii, subminarea puterii de stat şi a economiei naţionale.
