AVAS nu vinde de 10-12 ani pachete minoritare de acţiuni la câteva societăţi doljene care înregistrează profituri apreciabile. Statul nu s-a grăbit să-şi vândă acţiunile nici în al 12-lea ceas. Administratori, asociaţi şi cenzori la aceste firme sunt oameni de afaceri şi politicieni controversaţi din Craiova.
Dacă în numerele anterioare ale GdS vorbeam despre societăţi la care statul este acţionar majoritar, dar care au intrat în faliment sau lichidare din cauză că nu au fost privatizate, acum a venit rândul societăţilor cu profit, pe care statul le ţine la „naftalină“ de peste zece ani. În cazul în care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) ar fi vândut pachetele minoritare de acţiuni când aceste firme erau „pe val“, unele cotate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), atunci avantajul ar fi fost al statului. AVAS motivează, prin Direcţia de Comunicare, că a durat aşa de mult până să-şi vândă pachetul rezidual de acţiuni pentru că le-a dat posibilitatea acţionarilor majoritari să-şi exercite dreptul de preemţiune, adică să poată să-şi răscumpere de la stat procentele mici de acţiuni pe care AVAS le deţine. Or, mediul privat avea timp în 10-12 ani să-şi revendice acţiunile de la AVAS, iar procedura dura 30 de zile, dacă adunarea generală a acţionarilor hotăra acest lucru. AVAS nu a putut să explice ce avantaje are statul din aceste acţiuni minoritare. Singurul câştig pe care l-ar putea, teoretic, avea statul ar fi obţinerea de dividende, proporţional cu procentul de acţiuni deţinute. Însă, numai AGA poate decide dacă profitul se reinvesteşte sau se acordă dividende.
AVAS se plânge de… necolaborare
Statul dă vina pe acţionarii majoritari, care nu ar trimite la Bucureşti toate actele necesare organizării de selecţii de oferte de vânzare pentru pachetele minoritare, acţiune care se desfăşoară prin Direcţia de Valorificare a Pachetelor Minoritare, din cadrul AVAS. „Procedura de vânzare este aceeaşi pentru AVAS, indiferent că deţine pachete majoritare sau minoritare. AVAS a încercat, în repetate rânduri, să vândă pachetele minoritare, dar am întâmpinat rezistenţă în transmiterea documentelor de la firmele în cauză, documente necesare întocmirii caietelor de sarcini, cu fişele societăţilor“, a precizat Adriana Tran, de la Direcţia Comunicare a AVAS. Instituţia anunţă că a acţionat în instanţă mai multe persoane fizice care deţineau majoritatea la firme la care statul este acţionar minoritar, pe motiv că nu pun la dispoziţia AVAS actele firmelor din portofoliu.
Mercur Craiova contrazice AVAS
Una dintre firmele la care statul deţine pachet minoritar de acţiuni este Mercur SA Craiova. AVAS are 2,68%, SIF Oltenia deţine 85,52%, grupul cipriot Broadhurst Investments Limited are 6,47% şi mai sunt acţionari persoane fizice – 5,23% şi persoane juridice – 0,08%. Potrivit Bilanţului societăţii, publicat pe site-ul Ministerului Economiei şi Finanţelor, cifra de afaceri a societăţii, pe anul 2007, era de 14 milioane de lei, iar profitul net înregistrat, de 4,8 milioane de lei. Cu toate acestea, rămâne un mister de ce statul nu şi-a vândut pachetul deţinut la Mercur. „Noi le-am pus la dispoziţie toate documentele necesare, inclusiv hotărâri ale AGA şi cele transmise către CNVM. Nu ştiu de ce nu vinde AVAS acţiunile deţinute. Iar dacă vrea să vândă acum, nu înţeleg de ce o face la 40 de lei pe acţiune şi nu a vândut când era cotată la 80 de lei pe acţiune. Acţionarul majoritar (SIF Oltenia – n.r.) şi societatea nu şi-au exercitat dreptul de preemţiune“, a spus directorul general adjunct al Mercur SA, Ioan Vigaru.
SIF 5, Staicu şi „bisnismani“, la aceeaşi masă cu statul
Din lista lungă de 35 de firme doljene la care statul mai este acţionar, la unele care au înregistrat profituri anul trecut, acţionarul majoritar este SIF Oltenia (SIF5), iar acţionari persoane fizice sunt nume sonore din Craiova, fie din mediul de afaceri, fie care au sau au avut legături cu administraţia locală. La Construcţii Feroviare Craiova SA, AVAS deţine 8,1%, SIF Oltenia are 70,87%, iar restul acţiunilor se găsesc în posesia unor alte firme. Administrator al companiei este Teodor Buzatu, unul dintre membrii Consiliului de Administraţie (CA) de la SIF Oltenia, iar preşedintele CA de la firma de construcţii este Octavian Vulpescu, omul lui Dinel Staicu. Profitul net al SC Construcţii Feroviare pe 2007 a ajuns la 158.443 de lei, dar AVAS încearcă abia anul acesta să-şi vândă pachetul de acţiuni de 8,1% deţinut la compania amintită. La Coreal SA Craiova, statul mai are doar 7,83% din acţiuni, Asociaţia Salariaţilor deţine 74,53%, iar circa 730 de acţionari cuponari (PPM) mai au 17,6%, potrivit Registrului Comerţului. Firma se ocupă de restaurante (din „Parcul Romanescu“, din cartierul Brazda lui Novac, dar şi un cazinou în buricul Craiovei). Administratorii SC Coreal sunt, potrivit Registrului Comerţului, Ştefan Ilinca – şi preşedinte al CA, precum şi Iulian Siclitaru. Pe anul 2007, la Finanţe firma figurează cu un profit net de 345.367 de lei, la venituri totale de 2,73 milioane de lei. O altă firmă la care AVAS tergiversează să vândă un pachet infim de 8,9% este SC Corealis din Craiova, unde SIF 5 este majoritar, cu 90,73%, iar alte persoane fizice deţin 0,36%. Director adjunct al societăţii este chiar Marian Staicu, fratele preşedintelui CA al SIF Oltenia, Dinel Staicu. Şi această firmă lucrează pe profit. La Semrom Oltenia, firmă consacrată în domeniul agriculturii, acţionariatul are o componenţă inedită. Majoritar este SIF Muntenia, cu 83,74%, iar AVAS mai deţine 5,56%. Restul sunt persoane fizice şi juridice, cu 16,25%. La Secombi Segarcea, statul mai are 27,26%, iar Pan Group deţine majoritatea. Firma, al cărui obiect de activitate în acte este de „fabricare a produselor pentru hrana animalelor“, a avut pierderi anul trecut de 698.325 de lei.
Oameni politici, în afaceri cu statul
La Institutul de Cercetări Miniere (ICSITPML) Craiova, statul este în continuare majoritar cu 90,38%, iar lista de acţionari cuprinde şi persoane fizice şi juridice care deţin 9,61%. ICSITPML a avut anul trecut venituri totale de aproape 4,4 milioane de lei, potrivit bilanţului, dar şi un profit net de 310.759 de lei. Curios este că administratori şi cenzori figurează oameni politici din Craiova, de la diverse partide. Administrator este fostul consilier local PNL, Aurel Bojenoiu, Elena Oancea (PNL) figurează în evidenţele Registrului Comerţului ca fiind cenzor la Institut. La fel şi consilierul judeţean PSD Eugenia Niţă, precum şi deputatul PSD de Dolj, Claudiu Manda, ambii figurând ca şi cenzori supleanţi la ICSITPML. Abia către finalul acestui an scoate statul la privatizare institutul amintit. AVAS a motivat, zilele trecute, că nu s-au înregistrat cereri, deci nici cumpărători, pentru ICSITPML, la tentativele eşuate de privatizare a entităţii din Craiova.
