CNH a acumulat restanţe de un miliard euro, fiind cel mai mare datornic către statul român.
Ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, a declarat vineri că este o prostie închiderea Companiei Naţionale a Huilei (CNH) pentru „prostii“ care s-au făcut acum 15 ani şi că încearcă să solicite Comisiei Europene (CE) anularea datoriilor companiei către stat. „Vrem să facem un program de restructurare pentru a solicita CE anularea datoriilor CNH, pentru că numai aşa putem face legal acest lucru. A închide bazinele de huilă mi se pare o iresponsabilitate, pentru că reprezintă o rezervă care poate fi folosită la producţia de energie electrică şi nu are rost să ne batem joc de ea. E o inepţie să închidem CNH pentru prostii care s-au făcut acum 15 ani. Am căutat modalitatea potrivită să cerem CE anularea datoriilor CNH de un miliard de euro“, a declarat ministrul, citat de NewsIn. Acesta a mai spus că trebuie să dezvoltăm producţia de energie electrică, pentru a substitui gazele naturale, prin cărbune, uraniu şi potenţialul hidrologic.
Guvernul a suspendat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa din 4 iulie 2008, executarea silită a creanţelor fiscale administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală faţă de CNH, pe o perioadă de şase luni, compania fiind cel mai mare datornic la statul român. Potrivit comunicatului emis de executiv, prin această decizie se evită intrarea în imposibilitate de plată a salariilor angajaţilor, imposibilitatea achiziţionării materialelor de strictă necesitate pentru desfăşurarea procesului de producţie, neplata la termen a taxelor şi impozitelor locale, precum şi a redevenţei pentru continuarea procesului de extracţie a cărbunelui. CNH a acumulat datorii de 100 de milioane de euro în perioada 1993-1996 şi, de atunci, la aceste datorii s-au acumulat penalităţile care, în prezent, au ajuns la un miliard de euro datorii către statul român. CNH are ca obiect de activitate explorarea, dezvoltarea, exploatarea, prepararea şi prelucrarea cărbunilor şi gazelor însoţitoare, argilelor, slamului, balastului şi nisipurilor în perimetrele în care s-a obţinut licenţa.
„Reactorul 2 de la Cernavodă a menţinut preţul la energia electrică“
Punerea în funcţiune a reactorului 2 de la Centrala Nuclearelectrică (CNE) Cernavodă a menţinut preţul energiei electrice. „Reactorul 2 de la Cernavodă a permis menţinerea preţului energiei electrice. Punerea sa în funcţiune anul trecut a făcut ca preţul la electricitate să nu crească. Pot spune chiar că piaţa românească de energie a absorbit multe din şocurile pieţelor internaţionale. Dacă, de exemplu, în Europa, preţul la energie electrică a crescut cu 40%, în România acesta a crescut cu doar 4%. La fel preţul gazelor naturale: în timp ce în ţările europene acesta a crescut cu 60%, în România ultima majorare a preţului gazului a fost de 12,5%“, a declarat Vosganian. Totodată, în prima parte a acestui an, producţia de energie a crescut cu 9%, a mai spus ministrul.
Preţul energiei electrice a crescut cu 4,4% pentru populaţie, începând cu 1 iulie 2008. Cele două unităţi ale CNE Cernavodă au o putere instalată de circa 700 MW fiecare. Prima unitate este în exploatare din 1996, acoperind aproximativ 10% din necesarul de energie electrică al României. Al doilea reactor a fost conectat la reţea la 7 august 2007 şi declarat comercial la 5 octombrie 2007 şi costul finalizării sale s-a ridicat la 930 de milioane de euro. Se aşteaptă creşterea cotei energiei electrice produsă în CNE Cernavodă la circa 17-18% din producţia totală a ţării.
Rectificarea bugetară va fi făcută miercuri
Varujan Vosganian a spus că rectificarea bugetară va avea loc în şedinţa de miercuri a guvernului, după ce o va prezenta mai întâi premierului, astăzi. Cei mai mulţi bani vor merge la infrastructură, apărare – pentru Avioane Craiova – şi Ministerul Mediului, a precizat ministrul. La începutul acestei săptămâni, ministrul precizase că vor fi alocate sume doar pentru infrastructura rutieră şi feroviară, pentru pietruirea drumurilor în judeţe, pentru alimentare cu apă în sate şi pentru înzestrarea armatei. Potrivit unor surse din minister, Finanţele au întocmit proiectul pentru rectificarea bugetară din iulie, care prevede majorarea cu 3,6 miliarde de lei a planului de venituri şi cheltuieli, ţinta de deficit bugetar fiind menţinută la 2,3% din PIB.
Cristina Chicoş