Nu vor măriri de salarii, vor să aibă ce munci. Angajaţii de la Avioane Craiova speră ca fabrica să prindă ultimul zbor în procesul de privatizare, tărăgănat de ani buni.
De la muncitor până la director, toţi cei de la Avioane aşteaptă privatizarea. Dar nu oricum. Au fabricat aparate de zbor până acum şi tot avioane ar vrea să construiască pe viitor. Or, dacă nu se poate, măcar să fie cumpăraţi de o firmă cu tradiţie în aeronautică şi să fabrice componente pentru avioane. Au muncit zeci de ani în uzina de la Craiova şi tot de aici vor să iasă la pensie. Rabdă salariile cu 5-20% mai mici, dar nu vor să fie preluaţi de vreun afacerist cu alte interese. Oamenii au văzut perindându-se prin fabrică delegaţii străine şi auditori, dar până acum au avut parte doar de amânări şi de nesiguranţă. De-o veşnicie parcă, fabrica e cu un picior în groapă. Avioane Craiova supravieţuieşte din bucăţele de contracte, pentru câte două-trei aparate de zbor. „Oamenii aşteaptă rezolvarea, s-au săturat de nesiguranţă, de salarii care nu sunt complete. Salariul brut negociat este de 1.500 de lei, dar în realitate primesc între 80 şi 95%, din lipsa banilor. Speranţele noastre se leagă de privatizare“, a spus Victor Peţa, liderul de sindicat de la Avioane.
Cu „rezervorul“ aproape gol
Investitori interesaţi ar fi. Până acum, 17 societăţi au cumpărat caietul de sarcini pentru Fabrica de Avioane. Dintre acestea, cel mai bine privite de angajaţii uzinei din Bănie sunt Saab, Alenia şi producătorul ceh AeroVodohodi. Prestigiul acestora ar fi o garanţie că activitatea la Avioane Craiova va continua pe acelaşi profil. Ca să nu dea cu cheia la fabrică, toţi cei de la Avioane i-au convins pe oficialii ministerului să le arunce nişte firimituri cu care să supravieţuiască o vreme. „Singura salvare până la privatizare sunt cele două avioane IAR 99 care trebuie modificate în Şoim, comandate de Ministerul Apărării pentru baza aeriană de la Boboc. Aceasta este o soluţie de avarie. Am semnat cu ei un contract-cadru pentru 24 de aparate noi, dar comenzile vin în funcţie de necesităţile armatei. Au comandat şapte, iar pentru restul au spus că nu mai au bani. Cu ce o să plătească atunci cele 48 de avioane multirol pe care vor să le cumpere pentru înlocuirea MIG-urilor?“, s-a întrebat retoric Peţa.
Teama de oportunişti
Fie exprimată de cei din birouri, fie de cei din secţiile fabricii, dorinţa angajaţilor de la Avioane Craiova este aceeaşi. „Noi dorim să vină o firmă care să continue construcţia de avioane. Avem oameni foarte bine pregătiţi, mulţi dintre ei au fost în străinătate, la schimburi de experienţă, şi au impresionat. Noi putem face aici absolut orice lucrare de aviaţie cu oamenii pe care îi avem“, a afirmat Victor Peţa.
Problema investitorilor este privită şi cu teamă. „Am văzut că persoane ca Vuza sau Badea vor să cumpere SC Avioane, oameni care nu au nici o legătură cu aeronautica. Statul ar trebui să fie mai interesat de cine cumpără fabrica. Gândiţi-vă că sunt 20 de avioane Şoim pentru care uzina asigură service-ul“, a adăugat Peţa. În cazul în care fabrica va fi preluată de o firmă, alta decât cele din domeniul aviatic, viitorul proprietar ar putea să o transforme într-o afacere care să nu aibă nici o legătură cu prezentul, cu oamenii care lucrează la Avioane, cu munca şi experienţa acestora timp de zeci de ani. Fabrica Ford, respectiv afacerile legate de aceasta ce se pot dezvolta constituie un prilej profitabil pentru un investitor inspirat. „Cei care vin să cumpere fabrica nu pot fi interesaţi de un proiect imobiliar, ci mai degrabă de un terminal cargo pentru Ford. Din septembrie, urmează ca şase avioane de transport Hercules să aterizeze la Craiova în fiecare zi“, a afirmat Anatolie Boldişor, directorul SC Avioane Craiova.
Avioane, nu termopane!
Ion Stănculescu lucrează la Avioane de 33 de ani ca frezor, în Secţia de prelucrări mecanice. L-am găsit în faţa standului de lucru, aplecat deasupra unei piese pentru o uşă de navă – o comandă dată de BAe Systems. „Putem să facem orice aici, nu doar piese pentru avioane“, a spus el. Câţiva metri mai departe, la alt punct de lucru, e Mioara Chilom, rectificator de meserie. Este singura femeie dintre cei 130 de muncitori din Secţia de prelucrări mecanice. Un coleg de-al ei a spus că „sunt bărbaţi care nu lucrează la fel de bine ca ea“. Nu o interesează un salariu mai mare, ci siguranţa locului de muncă. „Lucrez de foarte mult timp aici şi vreau să ies la pensie de la Avioane. Important este să avem de lucru, pentru că atunci vor veni şi salarii mai mari“, a declarat Mioara Chilom.
Urmează o secţie intermediară, unde se produc cupolele de sticlă pentru avionul Şoim. Unul dintre muncitorii de aici, nea Mărin, întrebat ce vrea de la privatizare, răspunde simplu: „Vrem să vină o firmă cu experienţă în domeniul aviaţiei, nu să ne pomenim că ne apucăm de termopane. Asta puteam face din anii ’90, dar e păcat de oamenii foarte buni pe care îi are Avioane“. Constantin Geantă face parte din echipa de muncitori a SC Avioane, care lucrează pentru belgienii de la Sabco. „Eu aş vrea un salariu pe jumătatea celui din ţările unde am fost eu şi colegii mei la schimb de experienţă. Străinii au fost uimiţi când au văzut că suntem foarte pricepuţi. Ne credeau proşti“, a mărturisit Constantin.
Dacă fabrica de la Craiova va fi cumpărată de un constructor de avioane, cel mai promiţător viitor îl au cei care lucrează în Secţia de structură, unde se produc fuselajele. Oamenii sunt conştienţi că singura soluţie pentru ei este privatizarea. „Noi suntem convinşi de mult că este singura soluţie pentru fabrică. Problema e că aşteptarea se lungeşte, tot apar amânări care creează starea de nesiguranţă. Oamenii aşteaptă să aibă de lucru. Aşteptăm şi măriri de salariu, desigur, dar ştim că acestea vin odată cu munca. Aşteptăm condiţii de muncă mai bune, după cum au văzut în străinătate oamenii noştri care au fost la schimburi de experienţă la alte fabrici“, a recunoscut Marcel Bădescu, şeful Secţiei de structură.
Avioanele multirol pe care le-ar putea cumpăra armata
EADS Eurofighter: 170-240 de milioane de euro bucata, nou
Saab Grippen: 58-80 de milioane de euro bucata, nou
Lockheed Martin F-16 : 130-170 de milioane euro bucata, recondiţionat
