Parlamentarii din Comisia de Cod electoral au adoptat astăzi, pe articole, legea uninominalului, mai puţin prevederile referitoare la pragul electoral, noua formă de vot combinând principiul proporţional actual cu cel uninominal pur.
Deputaţii şi senatorii din Comisia de cod electoral au parcurs în două ore întreaga lege, mai puţin prevederile legate de pragul electoral şi minorităţi, singurul aspect asupra cărora formaţiunile nu s-au înţeles încă. Acestea articole vor fi adoptate într-o şedinţă ce va avea loc marţea viitoare.
Textul asupra cărora partidele au căzut de acord păstrează 90% din varianta ProDemocraţia adoptată tacit de Senat. Comisia a respins miercuri în unanimitate reducerea numărului de parlamentari de la 322 la 290 de deputaţi şi dela 137 la 120 de senatori. Propunerea a venit din partea liderului deputaţilor UDMR, Marton Arpad, şi a fost susţinută de PSD, dar şi de PNL şi PD-L, motivele invocate fiind legate de reprezentarea minorităţii maghiare.
Una dintre principalele diferenţe faţă de proiectul pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea constă în aceea că numărul de colegii va fi egal cu numărul de mandate de senator şi deputaţi (în forma Executivului colegiile reprezentau jumătate din numărul mandatelor). Votul se va da după principiile uninominalului, urmând că cei ce câştigă din primul tur jumătate plus unu dintre voturi să intre automat în Parlament.
Astfel, numărul de voturi se adună pe partide în fiecare judeţ, se face media proporţională pentru fiecare formaţiune, în funcţie de care se realizează apoi împărţirea mandatelor rămase nealocate după prima fază, a câştigătorilor din primul tur, în limita de mandate alocate fiecărui judeţ.
PNL şi PSD au avut iniţial păreri divergente despre modul în care ar trebui să se facă această reprezentare. Astfel, liberalii au dorit ca repartizarea în faza a doua să se facă în funcţie de numărul de voturi obţinute în fiecare colegiu uninominal, dar au cedat în faţa propunerii pesediste care are drept criteriu procentul câştigat. În varianta PNL, ar fi fost avantajaţi candidaţii din colegiile cu un număr mai mare de locuitori.
Dacă pentru un competitor electoral numărul de mandate câştigate uninominal este mai mare sau egal cu numărul de mandate alocate proporţional, acesta reţine mandatele câştigate. Legea mai prevede şi o repartizare la nivel naţional, făcută pentru mandatele care nu au putut fi repartizate la nivelul judeţelor, din voturile neutilizate în fazele anterioare şi din cele inferioare coeficientului electoral de circumscripţie.
După adoptarea de către comisie, legea va trebui să fie votată de Camera Deputaţilor şi va merge la promulgare. Astfel, partidele au renunţat să mai modifice legea pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea şi ale cărei prevederi au fost declarate neconstituţionale pentru că această formă ar fi necesitat votul plenului reunit.
Preşedintele Traian Băsescu a afirmat, la începutul lunii, la postul public de televizune, că aşteaptă la promulgarea uninominalul Guvernului, şeful statului exprimându-şi însă reticenţa că acesta va fi adoptat de Parlament.
"Eu mă tem că nu va fi făcut", a spus preşedintele despre votul uninominal. "Pentru că se pare că o înţelegere există. Se vor găsi toate motivele de tergiversare", a adăugat el. Întrebat ce îl face să facă aceste afirmaţii, Băsescu a afirmat că "instinctul", adăugând că oameni din toate partidele "mai discută" şi cu el. "Se pare că nu vom avea niciun fel de vot şi atunci şi ProDemocraţia, domnul Pârvulescu, va trebui să înţeleagă că are o mare responsabilitate în inducerea în eroare a românilor, în păcălirea lor, cu o lege care avea elemente de neconstituţionalitate", a reiterat şeful statului.
PD-L a anunţat că va vota orice formă de vot uninominal convenită de PNL şi PSD, întrucât oricare ar fi varianta finală ea este mai bună decât actualul sistem al listelor de partid.
