Un bătrân de 91 de ani din Valea Jiului s-a angajat ieri, pentru prima dată în viaţa lui, cu carte de muncă, la un om de afaceri din Lupeni. Ştefan Grosu, zis moş Ştefan, a fost cioban peste opt decenii, dar niciodată nu a avut contract de muncă şi a ajuns la această vârstă fără să-şi pună problema că are nevoie de pensie. Omul are doar o pensie de veteran de război de 100 de lei, dar niciodată nu s-a plâns că nu-i ajung banii. Se mândreşte că nu a depins de nimeni şi îi mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a dat atâţia ani.
Bătrânul susţine că munceşte de mic şi că săptămâna aceasta şi-a făcut pentru prima dată acte. „De la 12 ani am fost cu oile. Mai întâi am avut grijă de oile familiei, mai apoi de ale mele, iar acum este prima dată când mă angajez cu carte de muncă la patron. Noi, în familie, suntem ciobani din moşi strămoşi“, a povestit moş Ştefan.
Nu îşi arată vârsta
Bătrânul cioban, căruia nu îi dai mai mult de 60 de ani, spune că a străbătut toată ţara pe jos, a stat cu oile sub cerul liber mulţi ani şi cunoaşte toate locurile de păşunat. „Nu cred că am dormit un sfert din viaţă în casă. Am stat în câmp, în zăpadă, mâncam pe măgar. Am trecut Bărăganul, dar şi toţi munţii. Cred că sunt cel mai în vârstă cioban în putere, că m-am interesat pe la noi şi nimeni nu a auzit să mai fie altul mai în vârstă“, a spus cu mândrie moş Ştefan.
Nu a făcut multă şcoală şi a învăţat să scrie în armată, când a compus prima lui scrisoare. „În familia noastră am avut trei surori şi eu eram băiatul cel mic. Tata avea oi şi îi trebuia un ajutor, aşa că mergea la şcoală cu oaia şi cu brânza sau laptele, iar eu treceam clasa. Am învăţat să scriu şi să socotesc doar când am ajuns în armată, de nevoie să trimit câte o scrisoare şi să citesc“, a mai spus bătrânul.
Sănătos şi fericit în munţi
Bătrânul, care şi-a făcut carte de muncă la 91 de ani, spune că nu a fost la doctor niciodată, cu excepţia perioadei de armată, când a trebuit să facă o injecţie. Crede că Dumnezeu i-a dat darul cel mai mare – sănătatea şi secretul vieţii lui a fost cumpătarea: „Am limită la toate. Zilnic beau două păhărele de ţuică şi atât. Dar nu mă doare nimic, deşi umblu numai sub cerul liber“.
Moş Ştefan provine dintr-o familie longevivă, tatăl său a murit la 103 ani, iar unul dintre bunicii săi a trăit 107 ani. El crede că va trăi mai mult decât înaintaşii săi şi este bucuros că şi-a găsit o slujbă bine plătită.
Moş de când îl ştiu oamenii
Povestea cu cartea de muncă a venit după ce un om de afaceri din zonă a căutat să angajeze un cioban şi a dat peste moş Ştefan, pe care toată lumea îl ştie de zeci de ani tot moş. „Căutam cioban şi mă trezesc că mă sună moş Ştefan. Eu cunoşteam un moş Ştefan de prin 1987, când şi atunci tot moş era, şi prima dată l-am întrebat dacă mai trăieşte. Apoi i-am spus să vină să îl văd şi mă aşteptam la o persoană care să meargă greu, ca la 90 de ani. Când l-am văzut vioi şi neschimbat ca acum 20 de ani, am spus că-l angajez pentru că avem nevoie de oameni cu experienţă“, a declarat Emil Părău, omul care i-a făcut carte de muncă.
Emil Părău a precizat că are 1.200 de oi şi încă şase ciobani, dar sunt mai tineri şi, mai în glumă mai în serios, a convenit un contract cu moş Ştefan pe cel puţin zece ani.
