La o jumătate de an de la recepţia de final de lucrări, centura de nord a Craiovei este pe cale să bage în faliment constructorul italian Astaldi SPA. Hidroconstrucţia SA Bucureşti, unul dintre subantreprenori, acuză firma italiană că nu i-a plătit contravaloarea prestaţiilor şi a cerut falimentul Astaldi, pentru o datorie de 878.000 de euro.
Compania italiană Astaldi SPA, antreprenorul care a realizat centura de nord a Craiovei, riscă să intre în procedură de faliment din cauza litigiului comercial cu Hidroconstrucţia SA Bucureşti, unul dintre subcontractori. Contractul de execuţie pentru cei 14 kilometri de centură s-a ridicat în final la aproape 25 de milioane de euro, după cum a precizat Adrian Lumezeanu, directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).
Litigiu de 878.000 de euro
În 2003, Astaldi SPA a încheiat un contract de subantrepriză cu Hidroconstrucţia SA, care urma să execute lucrările de terasamentare. Pe 22 decembrie 2006, strada a fost deschisă circulaţiei, însă recepţia la terminarea lucrărilor a fost efectuată pe 3 iulie 2007. Cu toate acestea, mai sunt unele lucrări de efectuat. „Unele sectoare asupra cărora consultantul a avut dubii sunt monitorizate în continuare. În plus, mai sunt de montat console pentru semnalizarea intersecţiilor şi unele scări de acces“, a declarat Adrian Lumezeanu, directorul DRDP Craiova.
La câteva luni de la recepţia la terminarea lucrărilor, Hidroconstrucţia SA a cerut falimentul Astaldi SPA, pe motiv că firma italiană nu achitase prestaţii de 2,5 milioane de lei, la care se adaugă penalităţi de întârziere de 800.000 de lei. Hidroconstrucţia susţine că banii nu au fost viraţi din luna martie 2006 şi că a făcut nenumărate demersuri pentru recuperarea lor. Avocaţii societăţii au cerut instanţei să oblige firma Astaldi să prezinte documentele contabile şi lista bunurilor mobile şi imobile. Totodată, au solicitat numirea unui lichidator judiciar care să administreze societatea pe parcursul procesului de faliment. În sprijinul său, Hidroconstrucţia a anexat la dosar facturile şi confirmările de primire din partea Astaldi, precum şi o adresă a CNADNR – care susţine că a plătit firmei italiene banii pe întregul contract. În replică, Astaldi a cerut instanţei, la prima înfăţişare (pe 31 octombrie 2007), să oblige Hidroconstrucţia la plata unei cauţiuni de 10%, susţinând că suma de bani pretinsă nu este certă, lichidă şi exigibilă. Solicitarea Astaldi a fost respinsă însă de Tribunalul Bucureşti.
La mâna justiţiei
Litigiul dintre cele două societăţi priveşte lucrările efectuate de Hidroconstrucţia. Reprezentanţii acestei firme susţin că procesele-verbale de recepţie demonstrează că societatea bucureşteană s-a achitat în totalitate de obligaţii şi, în consecinţă, trebuie să-şi primească banii. „Noi am executat majoritatea lucrărilor de infrastructură, terasamente, betoane etc., până la asfalt, pe care l-au turnat ei. Ei susţin o prostie, şi anume că lucrările n-ar fi fost executate integral. Atâta timp cât se circulă pe centură, asta este o prostie. S-a făcut recepţia la lucrări, care au fost recunoscute de oamenii lor. Nimeni nu este nebun să-şi pună semnătura pe lucrări neexecutate“, a declarat Marian Mirea, directorul sucursalei Vâlcea a Hidroconstrucţia, care s-a ocupat efectiv de lucrări.
De asemenea, acesta susţine că nu există nici un motiv pentru ca italienii să nu plătească restanţele: „Am făcut o adresă către CNADNR şi am fost înştiinţaţi că statul a plătit către Astaldi toate lucrările efectuate, deci şi ale noastre“. La rândul lor, reprezentanţii Astaldi spun că aşteaptă ca litigiul să fie rezolvat de instanţă. „Până la data la care instanţa se va pronunţa, ambele firme au partea lor de dreptate. Noi nu am exclus niciodată rezolvarea pe cale amiabilă a litigiului, însă până acum părţile nu au găsit nici un punct comun pentru acest lucru”, a spus, la rândul său, avocatul Mihai Marian, reprezentantul Boştină şi Asociaţii – casa de avocatură care reprezintă interesele Astaldi.
Grupul italian are în România contracte de sute de milioane de euro. Printre lucrările care se derulează în prezent se numără renovarea Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca şi a căii ferate pe traseul Bucureşti – Constanţa (178 de milioane de euro), pasajul Basarab din Bucureşti (113 milioane de euro), stadionul „Naţional“, în participare (120 de milioane de euro), precum şi lucrările de modernizare a Aeroportului Internaţional „Henri Coandă“, în valoare totală de 290 de milioane de euro.
