Eurodeputaţii au depus două rezoluţii în Parlamentul European referitoare la aplicarea Directivei 38/2004 în Italia – una a popularilor, iar cealaltă a socialiştilor, liberalilor, Verzilor şi a Stângii Unite – ca urmare a neînţelegerilor apărute între români privind unele stipulări ale documentului.
Unul dintre subiectele de dezacord se referă la faptul că popularii nu au vrut ca în rezoluţie să apară o referire la comisarul european Franco Frattini. "Estimăm că recentele declaraţii al vicepreşedintelui Comisiei Europene, domnul Franco Frattini, făcute presei italiene cu ocazia gravelor episoade care au avut loc la Roma sunt contrare spiritului şi literei directivei 38/2004/CE, directivă pe care îi cerem să o respecte", a fost formularea căreia i s-au împotrivit popularii.
"Noi, PPE-DE, le-am spus că, dacă păstrează referirea la Frattini, nu mergem mai departe. Iar ei au ales să o păstreze", a declarat pentru NewsIn vicepreşedintele PPE-DE, Marian-Jean Marinescu, prezent la negocierile care s-au desfăşurat marţi.
Adrian Severin, liderul delegaţiei socialiştilor români în PE, a arătat la rândul său că nu s-a ajuns la negocierea altor puncte cu popularii, întrucât "PPE-DE a refuzat să negocieze", dacă precondiţia pusă nu a fost acceptată. Întrebat dacă era chiar atât de importantă menţinerea referirii la Frattini în rezoluţie, astfel încât negocierile cu popularii să nu mai poată continua, Severin a răspuns afirmativ.
"E important, pentru că Frattini nu este un ministru al unui stat membru, nu este un om politic oarecare, ci un comisar european care se ocupă chiar cu gestionarea unor probleme ce fac obiectul crizei din Italia", a declarat eurodeputatul socialist pentru NewsIn, adăugând că rezoluţia vrea să marcheze în termeni moderaţi dezamăgirea faţă de unele declaraţii ale comisarului european. "Nu cred că Frattini are înclinaţii xenofobe", a mai spus Severin.
În numele coeziunii necesare în rândul eurodeputaţilor români în acest moment şi pe această temă, Adrian Severin a arătat că el ar fi fost dispus să accepte precondiţia PPE-DE şi să renunţe la menţionarea lui Frattini în rezoluţie. "Eu cred că ceea ce s-a întâmplat în plen luni seara (n.r.- când Frattini a fost dur criticat de către eurodeputaţi pentru declaraţiile făcute) a fost suficient, dar am fost absolut singurul care a fost de acord cu asta. Replica lui Frattini din plen a fost în regulă, mai puţin reacţia din final, temperamentală şi vehementă", a spus liderul socialiştilor români din PE.
Totuşi, acesta crede că de fapt popularii nu au vrut să negocieze. "Abordarea lor este neserioasă, când vii cu o condiţie prealabilă este clar că nu vrei să negociezi. Noi nu am spus că acceptăm negocierile cu condiţia menţinerii textului nostru", a declarat Severin.
La rândul său, vicepreşedintele grupului liberal ALDE, Adina Vălean, prezentă şi ea la negocieri, "şi-a exprimat regretul" că reprezentanţii grupului PPE – grup din care fac parte şi eurodeputaţii PD români, precizează Vălean – s-au retras de la negocieri, preferând să creeze un zid de protecţie împotriva criticilor adresate comisarului Frattini cu privire la atitudinea incorectă şi declaraţiile părtinitoare ale acestuia din presa italiană.
"Jocul politic pe care îl fac democraţii este cu atât mai deplorabil cu cat nu vor să contribuie la o rezoluţie care apără spiritul unui drept fundamental, cel al liberei circulaţii pentru toţi cetăţenii europeni şi care reafirmă un obiectiv european comun, lupta împotriva xenofobiei si a rasismului, numai pentru că face şi referiri la atitudinea unui comisar din familia lor politică", se arată într-un comunicat transmis NewsIn de biroul eurodeputatului liberal.
Proiectul de rezoluţie al popularilor – transmis agenţiei NewsIn – invocă principiul liberei circulaţii a cetăţenilor şi al nondiscriminării pe baza naţionalităţii şi subliniază că prevederile directivei europene garantează dreptul cetăţenilor europeni de a rămâne pe teritoriul unui stat membru mai puţin de trei luni fără precondiţii, doar având un act de identitate asupra lui. În plus, PPE-DE arată că expulzările în masă sunt interzise, iar expulzările trebuie să respecte principiul proporţionalităţii şi decizia de expulzare trebuie luată exclusiv pe baza comportamentului individual, dacă acesta reprezintă o "ameninţare reală, actuală şi suficient de gravă pentru a prejudicia un interes fundamental al societăţii". Mai mult, popularii invocă declaraţia preşedintelui CE, Jose Manuel Barroso, prin care acesta arată că Italia n-a cerut să participe la programele europene privind integrarea romilor.
PPE-DE condamnă actele de violenţă comise de cetăţenii români în Italia, dar şi episoadele xenofobe ale italienilor, subliniază că poziţiile unor politiieni italieni au accentuat tensiunea dintre cele două comunităţi şi arată că problema romilor şi integrarea acestei comunităţi este una europeană, fiind astfel nevoie de o abordare comună. Popularii europeni din PE încurajează crearea unei reţele de organizaţii care să aibă ca obiect incluziunea socială a romilor şi cer Comisiei Europene revizuirea instrumentelor financiare pentru îmbunătăţirea integrării imigranţilor pe piaţa muncii, dezaprobând faptul că Italia n-a făcut uz de aceste resurse financiare comunitare.
În mare parte, dacă nu aproape în totalitate, aceleaşi prevederi se regăsesc şi în cealaltă rezoluţie – a socialiştilor, liberalilor, Verzilor şi membrilor Stângii Unite. Totuşi, Adrian Severin susţine altceva: "PPE-DE au venit la negocieri şi au pus condiţia să nu criticăm autorităţile italiene şi pe comisarul Frattini. Nu am acceptat aceste condiţii şi s-au retras. Este inacceptabil, rezoluţia lor pune accentul pe infracţiunile comise de imigranţi, nu pe combaterea xenofobiei şi a rasismului şi pe integrarea imigranţilor".
O serie de elemente sunt comune celor două rezoluţii şi chiar poziţiei liberalilor şi membrilor PD din Parlamentul European. Vicepreşedintele grupului ALDE din PE, Adina Vălean, a insistat pentru introducerea unei menţiuni în textul final al rezoluţiei prin care se solicită tuturor liderilor politici să se abţină de la declaraţii care ar putea încuraja stigmatizarea unei naţiuni sau a unui grup etnic. Este o idee regăsită şi în moţiunea PPE-DE, care condamnă declaraţiile unor politicieni italieni ce au avut ca scop inflamarea opiniei publice.
Potrivit democratului Marian-Jean Marinescu, liberalii au adoptat varianta socialiştilor, fără alte modificări, însă au insistat pentru introducerea în textul rezoluţiei a menţionării întâlnirii dintre premierul Tăriceanu cu omologul său italian.
"Au băgat trei-patru referiri la vizita lui Tăriceanu. Este o chestiune de campanie electorală în România. (…) Dacă depui o rezoluţie ca a socialiştilor, singura menţiune fiind cea referitoare la Tăriceanu, este clar că singura lor preocupare (n.r. a liberalilor) era Tăriceanu", a spus Marinescu.
"Este o solicitare a grupului liberal, din motive uşor de înţeles, iar noi dovedim spirit de compromis", a declarat la rândul său Adrian Severin.
Moţiunea de rezoluţie a socialiştilor şi liberalilor face referire la "iniţiativa comună a premierilor italian şi român şi la scrisoarea comună pe care au adresat-o preşedintelui Comisiei Europene". Eurodeputaţii cer Parlamentului European să "salute vizita premierului român în Italia şi declaraţiile comune ale domnilor Romano Prodi şi Călin Popescu-Tăriceanu, să exprime susţinerea pentru apelul celor doi premieri pentru un angajament al Uniunii Europene de integrare socială a populaţiilor mai puţin favorizate şi pentru cooperarea între statele membre în termeni de gestionare a mişcării cetăţenilor lor, prin programe de dezvoltare şi ajutor social inclus în fondurile structurale".
Rezultatul acestor disensiuni este faptul că în Parlamentul European sunt depuse două moţiuni de rezoluţie. "Am încercat să negociem pe baza proiectului socialist – cel mai amplu, care reflectă o poziţie românească şi europeană corectă", susţine Adrian Severin. Chiar şi în rândul liberalilor au avut loc disensiuni, italienii dorind să apere poziţia exprimată de primarul Romei, dar până la urmă s-au alăturat Verzilor, socialiştilor şi Stângii Unite. "Proiectul nostru a fost semnat de toţi liderii grupurilor respective şi de şefii delegaţiilor română şi italiană din grupurile politice, pentru a demonstra că nu există un conflict româno-italian", a explicat Severin, adăugând că ar fi fost nevoie de o coeziune a românilor din PE.
"În loc să ne unim forţele şi să intoducem o singură rezoluţie, noi l-am băgat pe Tăriceanu, am vrut să dăm în Frattini, chestiuni care nu au legătură cu cetţăenii români. Ceilalţi au folosit această rezoluţie pentru alte atacuri, în loc să ne concentrăm asupra cetăţenilor şi a situaţiei de acolo", a spus şi Marian-Jean Marinescu, având îndoieli că scopul stabilit iniţial – de a da un semnal şi altor ţări să nu adopte măsuri precum Italia – va fi atins.
Liberalul Adina Vălean şi-a exprimat totuşi speranţa că toţi eurodeputaţii români, inclusiv cei patru democraţi – Marian-Jean Marinescu, Roberta Anastase, Monica Iacob-Ridzi şi Maria Petre – vor susţine această rezoluţie la votul care are loc joi.
"Nu vreau să cred că vreun coleg român va lipsi de la vot într-un moment aşa de important, când li se oferă o şansă reală de a vota pentru o rezoluţie care protejează direct cetăţenii români ", a spus Vălean.
Severin a recunoscut că a încercat să fie un mediator ad-hoc, în unele momente, între liberalii şi democraţii aflaţi la negocierile din PE. "Nu au fost numai români", a vrut acesta să clarifice situaţia, dar a recunoscut "este posibil ca în anumite momente să se fi simţit efectele unor dispute interne între români, dar şi între italieni".
Liderul delegaţiei socialiste române a mai subliniat că rezoluţia propusă de grupurile politice reunite socialist, liberal, al Verzilor şi al Stângii Unite arată că măsurile adoptate de Italia nu creează securitate, ci insecuritate, iar Italia exportă acum insecuritate, întrucât şi alte ţări membre s-ar ptuea gândi la astfel de decizii. Dar Severin vrea ca Parlamentului Euroepan să-i fie clară ideea că nu există un conflict româno-italian.
"Mulţi colegi mai puţin informaţi m-au întrebat cum s-a ajuns la acest conflict. Iar eu le-am spus că nu este un conflict româno-italian, ci un conflict între valoerile europene şi o anumită atitudine a unei anumite părţi a clasei politice italiene, ce a alimentat sentimente xenofobe ale unei anumite părţi a opiniei publice italiene", a conchis socialistul român.
Cele două moţiuni de rezoluţie au fost depuse în Parlamentul European. Prima la votul de joi va fi cea a socialiştilor, care – având susţinerea aproape a tuturor grupurilor politice – va fi probabil cea votată. În aceste condiţii, rezoluţia popularilor europeni nu va mai fi supusă votului, după estimările lui Marian-Jean Marinescu.
