Specialiştii români au identificat trei deficienţe majore ale decretului-lege italian, care dau posibilitatea aplicării abuzive a Directivei 38/2004 în legislaţia din Peninsulă
Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE) a constatat că motivele imperative de siguranţă publică pe baza cărora poate fi dispusă măsura expulzării sunt definite "mai cuprinzător decât permite directiva" şi nu se numără printre motivele pentru care directiva permite aplicarea imediată a măsurii expulzării. Mai mult, "sancţiunile penale prevăzute pentru neprezentarea persoanelor expulzate la consulatul itaian din statul de origine al celui expulzat sunt disproporţionate în raport cu abaterea administrativă şi nu ţin seama de mai larga varietate de situaţii care se pot ivi în legătură cu aceste aspecte".
Două dintre aceste motive au fost expuse şi într-o scrisoarea trimisă de MAE în 5 octombrie comsiarului pentru justiţie şi afaceri interne, Franco Frattini.
Ministrul de externe Adrian Cioroianu arăta că există două deficienţe juridice ale decretului-lege italian. Prima constă în justificarea expulzării pe baza antecedentelor penale, care, potrivit directivei europene, nu reprezintă un motiv în sine. "Justificarea expulzării pe motive de siguranţă publică a fost făcută de către prefect exclusiv prin indicarea infracţiunilor săvârşite anterior de persoana în cauză şi – deşi nu există o definire exactă a criteriilor pe baza cărora se poate fundamenta o decizie de expulzare pe motive de siguranţă publică – Directiva 38/2004 stabilea în mod clar că existenţa unor condamnări anterioare nu poate constitui un motiv în sine. Decizia trebuie luată pe baza comportamentului individual al persoanei şi trebuie să respecte principiul proporţionalităţii. Măsura nu trebuie luată decât atunci când persoana reprezintă o ameninţare reală, actuală şi suficient de gravă la adresa unui interes suficient de grav al societăţii italiene", a detaliat ministrul Cioroianu.
Cea de-a doua deficienţă se referă la termenul avut la dispoziţie pentru expulzare. Directiva europeană permite excepţii de la cele 30 de zile stabilite, însă decretul italian introduce acele "motive imperative de siguranţă publică" ce permit grăbirea acestei proceduri de expulzare.
"Deşi Directiva 38/2004 permite excepţii de la aplicarea unui termen minim de o lună, adică permite grăbirea ei, legislaţia italiană introduce categoria de "motive imperative de siguranţă publică". Cu toate că existenţa în sine a acestei categorii de motive nu este contrară Directivei 38/2004, definiţia dată acestor motive este una foarte largă, drept care permite practic transformarea excepţiei în regulă, ceea ce sigur nu ne dorim să se întâmple", a spus şeful diplomaţiei, citat de NewsIn.
Cea de-a treia deficienţă semnalată de DAE este, potrivit şefului DAE, Adrian Ciocănea, una mai puţin sesizată. "Conform decretului-lege italian, dacă un român expulzat este găsit pe teritoriul italian în perioada de interdicţie fără să fi notificat consulatul italian de la Bucureşti – din diferite motive – el este pasibil de până la trei ani de închisoare. Astfel, pentru neîndeplinirea unei măsuri administrative se prevede o pedeapsă penală", a declarat ieri Ciocănea.
Punctul de vedere al Guvernului român va fi comunicat Comisiei Europene "în funcţie de răspunsul acesteia la scrisoarea adresată în 5 noiembrie 2007 de către ministrul afacerilor externe comisarului pentru justiţie, libertate şi securitate, Franco Frattini". Autorităţile române estimează să primească răspunsul lui Frattini în două săptămâni de la trimiterea scrisorii.