Partidele politice au început dezbaterea moţiunii de cenzură a PSD.
Vicepreşedintele PSD, Cristian Diaconescu, a prezentat, la dezbaterile din Parlament, moţiunea de cenzură "1000 de zile de haos – Sfârşitul guvernării de dreapta". Moţiunea face o radiografie a problemelor din cele mai importante domenii şi califică actualul Guvern drept incompetent şi lipsit de sprijin politic.
PSD îşi justifică încercarea de a înlătura Guvernul Tăriceanu – subliniind că acest Guvern nu mai reprezintă voinţa românilor. PSD critică atitudinea Guvernului faţă de proiectul de majorare a pensiilor, propus de Partidul Social Democrat.
Mai mult, textul moţiunii de cenzură arată că agricultura ar fi ajuns "la sapă de lemn", iar Guvernul nu ar fi preocupat de accesarea fondurilor europene. Un alt reproş adus de Guvernului este că învăţământul românesc este departe de modelul european, iar Ministerul Sănătăţii este cel mai bolnav organism public din România. Moţiunea de cenzură ia în colimator şi politica externă a României, precum şi justiţia.
"Criza politică este rezultatul guvernării de dreapta", a completat Cristian Diaconescu.
Prim-ministrul Călin Popescu Tăriceanu a declarat că are îndoileli cu privire la ceea ce întâmplă în spatele moţiunii de cenzură şi vrea "să răspundă cât mai cuprinzător la acuzaţiile din moţiune".
Premierul susţine că "guvernul de astăzi este guvernul unei singure Românii", contrazicând astfel afirmaţia lui Cristian Diaconescu, conform căreia "există două Românii, una actuală şi dezvoltată şi una agrară şi înapoiată".
Primul-ministru a susţinut că guvernul Tăriceanu s-a străduit să crească nivelul de trai în România. El a afirmat că în perioada actualei guvernări s-au înregistrat creşteri importante în toate domeniile. "Am redus nivelul sărăciei şi am crescut numărul locurilor de muncă", a subliniat Tăriceanu.
"Avem acum un număr mai mic de şomeri decât la începutul perioadei de tranziţie, din anul 1992. Înregistrăm cel mai mare progres în ocuparea forţei de muncă", a precizat premierul.
Călin Popescu Tăriceanu consideră că actualul guvern "şi-a îndeplinit cu brio promisiunile din timpul campaniei electorale".
Primul-ministru a susţinut că educaţia şi sănătatea au primit de la an la an tot mai multe fonduri. "În anul 2007, bugetul sănătăţii e cel mai mare de după de după 1989", a explicat şeful guvernului.
De asemenea, Tăriceanu a declarat că un alt succes al cabinetului pe care-l conduce este legea ANI. "Legea ANI va contribui la crearea unui mediu politic curat", este de părere liderul PNL.
"Sunt mândru de acest guvern şi de România actuală", a conchis Călin Popescu Tăriceanu.
Mircea Geoană şi-a început discursul menţionând care este cel mai mare insucces al actualei guvernări: "Eşecul privind absorbţia fondurilor europene trebuie să fie cunoscut de fiecare cetăţean."
România ar trebui să folosească fondurile europene pentru o ţară mai bună, a spus Mircea Geoană. În acest moment, se vede că – după primul an după aderarea la uniunea Europeană – aproape 4 miliarde de euro din fondurile europene s-au pierdut, susţine acesta. "În loc să primească bani, romanii pierd bani. Prin pierderea fondurilor europene, s-au pierdut 200 euro pe cap de locuitor. Este adevărat că nici un stat nou membru UE nu a făcut minuni, dar totodată nici unul nu a avut 0 rată de absorţie a fondurilor UE", a argumentat acesta.
Nu putem sustine un astfel guvern, a spus acesta, în condiţiile în care românii au ajuns să contribuie la fondurile UE, dar nu beneficiază în nici un fel de aceşti bani, din cauza unei politici greşite.
"De ce după şapte ani creştere economică, vedem atât de puţin progres în viata de zi cu zi, la nivelul salariilor, al pensiilor, al puterii de cumpărare", îi întreabă Geoană pe parlamentarii care resping moţiunea. Deşi a crescut numărul anagajaţilor, a crescut şi cel al persoanelor care trăiesc sub limita subzistenţei. 80% din români nu au simţit nicun avantaj, reforma din sănătate merge pe un drum greşit, iar cea din educaţie nu se vede, susţine acesta, subliniind că moţiunea trebuie votată, deoarece ţara o cere.
