Legile de retrocedare a averilor confiscate de statul comunist sau trecute fortat in sistemul de colectivizare s-au vrut acte de reparatie morala si materiala pentru cei care au fost izgoniti din propriile case, deportati, jecmaniti, umiliti si intemnitati. Aplicarea acestor legi a dovedit in multe cazuri ca una s-a vrut si alta s-a intâmplat.
Guvernele postdecembriste au reusit, incepând cu anul 1991 si pâna in prezent, sa treaca prin parlament cinci legi de retrocedare a averilor confiscate pe teritoriul statului român si doua legi de acordare a despagubirilor pentru românii refugiati din Cadrilater, Basarabia si Ucraina. Punerea in aplicare a legilor fondului funciar, cu aparitii succesive pe parcursul a 14 ani, a generat mii de procese si a pus pe drumuri zeci de mii de oameni, convinsi ca dreptatea este de partea lor. Prima care a suscitat interesul oamenilor care se tem sa-i intrebi cum au facut primul milion de euro a fost Legea nr.10/2001, prin care proprietarii caselor boieresti sau mostenitorii acestora si-au putut revendica averile preluate in orice fel de stat.
Cum sa faci primul milion
Dupa ce revendicatorii au depus cereri de retrocedare la primarii, oamenii cu multi bani si-au angajat tot felul de trepadusi care s-au lipit de functionarii desemnati sa analizeze si sa rezolve cererile depuse cu scopul de a face rost de adresele solicitantilor batrâni si, de regula, fara mostenitori. Functionarii, unii chiar foarte marunti in ierarhia primariilor, care aveau acces la dosarele revendicatorilor, s-au dedulcit la atentiile date in schimbul adreselor celor care cereau statului averea lor sau a rudelor lor. Trepadusii faceau imediat vizite protocolare la domiciliile revendicatorilor, propunându-le vânzarea sau cesionarea drepturilor de proprietate asupra caselor boieresti sau a pamânturilor pentru sume derizorii in comparatie cu valoarea de piata a bunului propus spre vânzare. In Craiova, metoda a dat roade, transformându-l pe fostul director al Filarmonicii, Modest Cichirdan, intr-un prosper om de afaceri, care cumpara la greu drepturi succesorale de la batrâni mostenitori, carora nu le mai trebuie nimic.
Lipici la Chintesti
O parte din averea lui Stefan Barbu Druga, pe linia lui Jean Chintescu, casatorit cu Aristia, sora lui Druga, a ajuns in posesia fostului director al Filarmonicii, prin cumparare de drepturi succesorale de la Constantin Marin Chintescu. Prin cesiunea facuta, Cichirdan a ajuns un fel de nepot de-al lui Druga si, alaturi de alti nepoti si stranepoti, a cerut casele cunoscutului boier, una dintre ele ajungând prin cumparare in posesia lui Dinel Staicu. In aceeasi calitate, a dat in judecata Ministerul Culturii, solicitând aproape jumatate din operele de arta existente in Muzeul de Arta Craiova, opere care se presupune ca ar fi apartinut lui Druga. Pentru ca pasiunea pentru binele familiei Chintescu a pus stapânire pe muzician, in anul 2005, acesta a mai cesionat drepturile asupra unei case din Craiova de pe strada Macedonski nr. 57, de la un alt membru al familiei Chintescu, Andrei George, care o mostenea pe Maria Chintescu, mama sa. Cichirdan i-a dat mostenitorului 40.000 de euro si a mai platit statului român aproximativ 1,2 miliarde de lei valoarea indexata a despagubirilor incasate de Chintescu pe baza Legii nr. 112/1995. Sumele platite pentru aceasta casa abia daca se ridica la 80.000 de euro, in conditiile in care casa impreuna cu cei 800 mp valoreaza, dupa parerea specialistilor, pe putin câteva sute de mii de euro, chiar nerenovata.
Chiriasii fara contract, buni de dat afara
Casa din „Macedonski“, intrata in proprietatea lui Cichirdan prin dispozitia primarului, are chiriasi care nu mai detin contracte de câtiva ani. In anul 1967, dupa ce fusese trecuta in proprietatea statului, casa a fost transferata la Intreprinderea „7 noiembrie“ . Dupa privatizarea intreprinderii, administrarea ei a trecut la Grupul Scolar ICM nr. 2 Craiova, care de mai mult timp nu a mai incheiat contracte de inchiriere cu locatarii actuali. Cele câteva familii care locuiesc in casa sunt pe pozitia toleratului. Dupa ce proprietarul casei a devenit Cichirdan, acesta a solicitat grupului scolar sa-i predea proprietatea, iar grupul a instiintat locatarii sa paraseasca imobilul. Modest, Cichirdan, proprietarul actual, spune ca nu are de gând sa dea afara chiriasii, ci vrea sa procedeze legal, sa incheie contracte de inchiriere :„Vai de mine, nici nu stiu ca cineva le-a spus chiriasilor sa plece din casa pentru ca eu nici nu m-am dus sa discut cu ei. Am fost cu George ( George Andrei Chintescu-n.r.) acolo o data si i-a parut asa de rau de casa pentru ca arata jalnic. Eu i-am dat lui George, care este o persoana distinsa, membru al Academiei, 40.000 de euro, dar am mai platit la stat inca pe atât, iar reparatiile ma vor costa multi bani. Nu se pune problema sa dau afara chiriasii, dar am auzit ca nu au contracte de inchiriere cu primaria. Vom gasi o solutie care sa impace pe toata lumea“, a declarat Cichirdan.
Unii cu paraua, altii cu daraua
Laura Vasilica, o chiriasa fara contract in casa primita de Cichirdan, crede ca retrocedarea in natura a imobilului este o mare facatura deoarece proprietarul Chintescu a incasat despagubirile si nici nu a cerut vreodata casa, ci doar banii cuveniti pe ea. Eu am fost la Bucuresti, la proprietarul Chintescu, si acesta mi-a spus ca el a primit banii pe casa. Mi-a dat chiar si hotarârea comisiei judetene de aplicare a Legii nr. 112/1995, prin care proprietarul a optat pentru despagubiri. Atunci, acesta mi-a spus ca el nu mai are treaba cu imobilul si ca se lupta sa ia un teren din spatele casei pe care l-a luat Uzina «7 noiembrie». Am vrut sa cumparam apartamentele din casa, dar ni s-au pus tot felul de bete in roate, iar unii dintre noi nici nu am avut bani“, a spus Vasilica. Realitatea este ca, dupa aparitia legii amintite, Chintescu a cerut prefecturii despagubiri pentru casa. In 1996, comisia judeteana i-a aprobat despagubiri de peste 300 de milioane de lei, iar in anul 1998 acesta a incasat 250 de milioane de lei, suma plafonata de Ministerul Finantelor pentru toate casele, indiferent la cât fusesera evaluate.
Câstiga cine are bani
Dupa aparitia Legii 10/2001, proprietarul avea dreptul sa ceara diferenta dintre suma incasata pe casa si valoarea ei din evaluare, lucru pe care-l si face, printr-o notificare depusa la Primaria Craiova. In anul 2003 revine cu o noua adresa, solicitând acelasi lucru, diferenta de bani. Primarul de atunci, Vasile Bulucea, chiar emite o dispozitie prin care lui Chintescu i se dau 114 milioane de lei, diferenta dintre valoarea plafonata si incasata si cea evaluata. Dan Zorila, juristul de la Primaria Craiova, cel care are in grija dosarul de notificare pentru casa in discutie, sustine ca, dupa cesionarea drepturilor asupra casei, Cichirdan putea sa se razgândeasca si sa solicite casa in natura, cu conditia sa dea inapoi banii incasati ca despagubire de Chintescu, lucru care s-a si facut. „Nu este nimic ilegal in dosar. Chintescu nu are certificat de mostenitor sau calitate de mostenitor, dar are actele de stare civila care demonstreaza ca este fiul mamei sale. Cichirdan a platit despagubirile incasate de Chintescu si a cerut casa in natura pentru ca legea ii dadea voie sa faca acest lucru deoarece casa nu fusese vânduta chiriasilor dupa incasarea despagubirilor“, a spus Dan Zorila.
Dupa toate acestea, singurii care pierd sunt chiriasii, care, mai devreme sau mai târziu, va trebui sa plece din casa care nu a fost niciodata a lor, dar care ar fi putut fi daca pe Legea nr. 112/1995 ar fi solicitat cumpararea apartamentelor ramase in proprietatea statului dupa incasarea despagubirilor de catre proprietar.
