Cu toate ca digul de la Nedeia s-a predat, iar autoritatile au reusit sa finalizeze dinamitarea a 200 de metri de dig, rezultatele intârzie sa apara. Nici dupa ultima detonare miile de locuitori din Macesu de Jos, Cârna si Plosca nu au scapat de cosmarul apelor, pentru ca Dunarea nu a scazut nici macar un centimetru.
Ieri, in cea de-a treia zi de asediu, digul era pe punctul de a capitula, autoritatile reusind sa faca inca trei brese in solul tare, de argila, al digului. Pâna la amiaza, o prima explozie, la care s-au folosit 600 de kilograme de trotil si in urma careia s-a format o spartura de 25 de metri, s-a auzit pe digul unde 30 de militari lucreaza neintrerupt de trei zile, in mijlocul apelor, departe de ochii lumii. Din trei in trei ore au urmat apoi alte doua explozii, numarul breselor ajungând la opt. Cu toate ca bresele masoara acum aproximativ 200 de metri, in localitatile Macesu de Jos, Cârna si Plosca nivelul apei nu a scazut, iar situatia este in continuare critica. Dupa zile intregi de stat in apa casele cad, nervii sinistratilor sunt intinsi la maximum, deoarece ei nu inteleg de ce bresa creata in digul de la Nedeia nu a dat rezultate. Autoritatile spera ca in urmatoarele zile va incepe sa se vada si rezultatul muncii lor. „Prin cele opt brese pe care le-am facut in digul de la Nedeia se deverseaza in Dunare o cantitate importanta de apa. Pentru inceput se va ajunge la un echilibru de debite, urmând ca in zilele urmatoare sa inceapa sa scada si nivelul apei din incinta Nedeia-Zaval si din localitatile inundate“, a explicat generalul Vladimir Secara, seful Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta Bucuresti.
Optimism molipsitor
La fel de optimist in privinta utilitatii breselor din digul de la Nedeia este si Victor Dobre, secretar de stat pentru relatia cu prefecturile, care a asistat la prima explozie de ieri. „Foarte reusita a cincea bresa. Lucrurile merg conform planului si am reusit sa echilibram nivelul apei din incinta cu cel al Dunarii. Si prognozele sunt imbucuratoare, viitura anuntata pe Dunare in urmatoarele zile nu va fi asa de mare. Trei zile Dunarea va avea la intrarea in tara un debit de 12.800 mc/secunda, iar dupa 8 mai, debitul va incepe sa scada“, a precizat Dobre.
Dupa atâtea vesti bune, secretarul de stat si-a amintit si de miile de sinistrati doljeni care stau in tabere militare, pe câmpurile din apropierea localitatilor inundate. „O data cu retragerea apelor, vom restabili conditiile normale de trai pentru oamenii ale caror case au fost luate de ape. Deocamdata, facem evaluarea pagubelor si asiguram masurile igienico-sanitare in taberele de sinistrati“, a spus Victor Dobre.
Insa, daca nivelul apei din cele trei localitati inundate nu va scadea, iar Dunarea nu va eroda spatiile de aproximativ 20 de metri dintre brese, exploziile vor continua pe digul de la Nedeia. „Pentru moment ne-am oprit, dar, in functie de cum se erodeaza spatiile dintre brese, vom decide sa continuam spargerea digului deoarece apa din incinta si din localitatile inundate trebuie sa scada“, a precizat Vladimir Secara.
Sute de gospodarii sub ape
La Macesu de Jos au fost evacuati 1.367 de oameni din cei 1.670, câti are comuna. Pâna ieri cazusera 14 case, fusesera avariate 162, iar 237 de gospodarii se aflau sub ape. Numarul sinistratilor din tabara „La Pietris“ a ajuns la 140. „Aici s-au strâns cei care nu au avut unde sa plece cu animalele. In cursul zilei de astazi se va termina montarea corturilor armatei, iar drumul va fi pietruit pentru ca praful sa nu intre in corturi. Aici vrem sa facem lucrurile bune de la inceput pentru ca avem deja experienta taberei de la Rast, daca putem spune asa. Casele cad incontinuu in comuna pentru ca majoritatea sunt facute din chirpici sau caramida nearsa, acestea fiind afectate relativ repede de apa“, a declarat Ionel Ciobotea, subprefectul de Dolj.
Razboi cu apele
In ciuda pregatirilor din tabara „La Pietris“, oamenii de aici erau porniti impotriva autoritatilor, mai ales a celor de la Bucuresti. „Noi suntem in razboi cu apele, iar presedintele se duce la meci. De ce nu vine sa stea aici, cu noi, in tabara? In razboi tot asa face un presedinte, trimite armata la lupta, iar el se duce la «Golden Sprit»? Sa vina sa cerceteze la fata locului pe cei care au monitorizat situatia de aici si sa ne spuna daca a fost voia Domnului sau mâna omului“, a spus dintr-o suflare Marin Dobre.
Vasile Cadea isi varsa nervii pe alt oficial de la Bucuresti. „Sunt niste criminali. Ne-au ridicat in dealul asta ca sa ne privim casele cum cad. De acum incolo, când apare Flutur ala la televizor il inchid, pentru ca ne-a promis hrana pentru animale si nu a facut nimic“, a spus barbatul.
In localitatea Cârna apa a ramas la acelasi nivel ca in ultimele doua zile, insa numarul caselor cazute s-a dublat fata de miercuri, ajungând la 100. „Am plecat prin comuna ca sa vad care este situatia si cum treceam de unele case le auzem cazând in spatele meu. Abia peste doua-trei zile poate va incepe apa sa se retraga de la noi si va merge greu, pentru ca este o mare de apa care trebuie sa se duca in Dunare“, a declarat Constantin Radu, primarul Cârnei.
Pentru ca apa in primaria din comuna depaseste 50 de centimetri primarul impreuna cu tot personalul s-au mutat ieri la Primaria Goicea pentru a-si desfasura activitatea. Oamenii care au fugit din calea apelor s-au refugiat in Caminul Cultural de la Goicea si intr-o tabara amenajata in localitate, lânga o fosta moara. In fiecare zi, in comuna Goicea iau masa pregatita de militari aproape 1.000 de suflete din Cârna.
Rast – inventarierea necesitatilor
Mai multi oficiali, printre care Paul Victor Dobre, secretar de stat al MAI, si Virgil Frâncu, cancelarul primului-ministru, au vizitat ieri comuna Rast pentru o inventariere a necesitatilor.
„Am stabilit impreuna cu cei de la Bucuresti ca avem nevoie urgenta de paturi, saltele, aragazuri, cizme, corturi, sapun, detergent, lapte praf si altele. Urmeaza ca aceste necesitati sa fie prezentate primului-ministru care va lua o decizie“, a declarat Iulian Silisteanu, primarul din Rast. De asemenea, a fost discutata problema locuintelor modulare care trebuie aduse in tabara de la „Via Boierului“, insa nu s-a stabilit nimic concret. „Eu am cerut 551 de locuinte de acest fel, chiar daca as avea nevoie de 1.200, dar ei au oferit doar 400. Spun ca au pe toata tara doar 700 de astfel de locuinte si nu pot da mai mult. A mai ramas sa discutam aceasta problema“, a mai spus primarul.
Tot ieri, impreuna cu reprezentantii Agentiei Americane pentru Dezvoltare, s-a luat in discutie atragerea de fonduri pentru construirea si amenajarea centrului civic al noului Rast, care va cuprinde scoala, spitalul, politia, primaria si biserica. Ultima evaluare a pagubelor din localitatea Rast arata ca aceasta a fost distrusa aproape in totalitate de apa Dunarii. Dintr-un total de 1.189 de cladiri, 551 sunt cazute, 526 afectate in diferite proportii, iar numai 112 au ramas neatinse.
Ajutor de la Harghita
Politistii din cadrul IPJ Harghita au oferit ieri sinistratilor din Goicea trei camioane pline cu alimente – cartofi, zahar, orez, conserve, pâine, medicamente, haine si obiecte de igiena personala. Toate au fost achizitionate din contributiile politistilor harghiteni, ale familiilor acestora, precum si ale populatiei maghiare. Acestia au tinut sa le multumeasca oltenilor care i-au ajutat in acelasi fel anul trecut, când au suferit de pe urma inundatiilor. Oamenii legii din cadrul IPJ Harghita au declarat ca aceasta nu va fi singura actiune de ajutorare a persoanelor sinistrate din judetul Dolj.
Bilantul pagubelor
Dunarea a distrus in judetul Dolj 964 de case, 43 de poduri si podete, a inundat 2.072 de anexe, 1.717 fântâni, aproximativ 30.000 de hectare de teren agricol si peste 4.000 hectare de fânete. 8.200 de oameni au luat calea pribegiei si s-au refugiat pe câmpuri, in tabere militare si adaposturi amenajate sau la rude.
