Cartea „Cum vad eu lumea/Teoria relativitatii pe intelesul tuturor“ a lui Albert Einstein, reuneste articole care definesc munca de cercetator, personalitatea si viziunea lui Einstein asupra lumii, texte prin care descoperitorul teoriei relativitatii a urmarit sa se apropie de publicul larg fara a lasa in umbra rigoarea fizicianului. Multe dintre problemele puse aici ramin, in datele lor esentiale, si astazi in actualitate. Intr-o lucrare scrisa in tinerete, se zice ca Einstein a expus pe intelesul tuturor, cu claritate si desavirsit simt pedagogic, teoria relativitatii. Cu toate acestea, in plin „An International Einstein“, celebrul om de stiinta este considerat „fenomen“, descoperirea sa fiind de valoare inestimabila, daca se raporteaza la Premiul Nobel pe care savantul l-a cucerit. Sute si mii de fizicieni au incercat sa-i contrazica teoria, iar altii au reusit sa o puna in valoare.
Sint inclusiv oameni de stiinta români obsedati de inventii, de la Einstein plecare. Olteanul Iulian Neniu este, poate, cel mai inrait si „obsedat“ de descoperirile lui Einstein.
Minge la fileu pentru „paradoxul luminii“
Colonelul inginer (r) Iulian Neniu este din Filiasi, are 57 de ani, a absolvit Facultatea de Electronica din cadrul Academiei Tehnice Militare din Bucuresti si a lucrat in arma radiolocatie. A fost si continua sa fie fizician si matematician patimas, in pofida faptului ca in prezent este pensionar. Are o multime de inventii, insa nu s-a aratat interesat de brevetarea acestora. Totusi, lucrarea „Metoda si dispozitiv pentru verificarea teoremei de compunere relativista a vitezelor“ a fost brevetata si recunoscuta de toate organismele. In prezent, inginerul Neniu – dat fiind faptul ca are mai mult timp – doreste sa obtina brevetul pentru una dintre cele mai importante inventii personale, anume: „Metoda si dispozitiv pentru verificarea teoriei relativitatii restrinse“. Acesta precizeaza ca nu trebuie sa se inteleaga eronat ca are intentia de a contrazice „Teoria relativitatii restrinse a lui Einstein“: „Trebuie sa fii nebun ca sa gindesti asa. Eu propun o metoda simpla pentru verificarea acesteia in conditii de laborator, ceea ce nu s-a realizat niciodata in fizica superioara. Este foarte adevarat ca uzez de aparatul fizic si matematic, dar asta nu trebuie sa sperie pe nimeni. Fara acestea n-as reusi sa creez un dispozitiv necesar in laboratorul de cercetare fundamentala, dispozitiv care vine in sprijinul studentilor si cercetatorilor“.
Lucrarea este inedita si cu siguranta va stirni interesul tuturor fizicienilor din lume, spun unii specialisti. De ce: „Inca nu exista o teorie unificata a tuturor cimpurilor (electromagnetic, gravitational, nuclear etc.), iar aceasta inventie ii ajuta categoric. In plus, stirneste ambitia savantilor care vor sa explice paradoxul luminii“.
Inca de mic, olteanul Iulian s-a aratat preocupat de matematica, de stiinte exacte. Era elev, mergea cu vitele la pascut, dar nu fara „Gazeta Matematica“. Revista nu-i lipsea niciodata, spre deosebire de vite pe care nu mai tine minte de cite ori le-a pierdut. A dus o viata cumplita, desi acesta sustine ca stiintele exacte i-au facut-o frumoasa. Este un tip abordabil, insa trebuie sa eviti dialogul stiintific, pentru ca pret de 3-4 ore nu mai tace deloc, si iti umple cu pixul vreo 30 de pagini de demonstratii fizice si matematice, ca si cum ar fi construit din cifre si fenomene fizice nebanuite de nimeni.
