14.5 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitatePatronii si administratorii doljeni - nebuni cu acte in regula

Patronii si administratorii doljeni – nebuni cu acte in regula

Doljul a avut parte de toate nenorocirile financiare care i se puteau intimpla. A ramas fara o parte din bugetul pe mai multi ani din cauza avalansei de rambursari ilegale de TVA, are societati comerciale cu datorii de mii de miliarde de lei si este unul dintre locurile unde infractorii se mindresc cu faptele de coruptie pe care le comit sub nasul politistilor. Mai nou, judetul „rosu“, asa cum a ramas intiparit in mintea alegatorilor de pretutindeni, si-a imbogatit „fauna“ cu o noua categorie de contribuabil: patronul sau administratorul de societate comerciala – nebun cu acte in regula. Descoperirea a fost facuta de inspectorii din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice Dolj care se vad acum pusi in imposibilitatea de a recupera la bugetul statului pagubele cauzate de patronii „dusi cu pluta“, deoarece acestia nu pot fi trasi la raspundere pentru faptele comise. In felul acesta, orice incercare de a cere organelor de ancheta atragerea raspunderii materiale a acestora este din start sortita esecului, deoarece, mai mult ca sigur, judecatorii vor considera ca respectivii administratori-patroni nu au avut discernamint in momentul in care au cauzat prejudicii statului. Directorul DGFP Dolj, Silviu Dumitru, crede ca „povestea“ asa-zisei nebunii a responsabililor din firmele luate in vizor de inspectorii fiscali este doar o smecherie prin care administratorii s-au pus la adapost de bratul legii. „Nu-mi explic cum aceste persoane au putut sa infiinteze societati comerciale, atita timp cit acum sint nebuni cu acte in regula. Poate au innebunit intre timp“, a declarat Dumitru, dind de inteles ca jocurile ar fi fost facute in momentul inmatricularii firmelor la Oficiul Registrului Comertului Dolj. Realitatea pare sa demonstreze ca, de fapt, patronii si administratorii in cauza au obtinut documente legale din care reiese ca sint nebuni abia dupa ce au dat adevarate gauri bugetului de stat. Mare parte dintre acestia patroneaza sau administreaza societati comerciale care au obtinut rambursari ilegale de TVA sau care au facut uitate restantele de plata de miliarde de lei pe care le-au acumulat de-a lungul timpului. In „nebunia“ lor insa, acestia au avut suficient discernamint incit sa vinda sau sa transfere catre alte firme toate bunurile din patrimoniu, lasindu-i pe finantisti cu buzele umflate. Directorul Registrului Comertului Dolj, Gheorghe Celea, se considera nevinovat si spune ca nu a facut altceva decit sa aplice legea. „In momentul in care o persoana cere inmatricularea unei societati comerciale trebuie sa aduca la Registru cazierul judiciar si fiscal. Din acestea nu rezulta starea sanatatii lui. Legea nu ma obliga sa-l verific. Administratorul desemnat da o declaratie pe proprie raspundere ca poate sa isi indeplineasca atributiile“, a declarat Gheorghe Celea.


Examenul in fata justitiei


Finantistii nu au probleme numai cu administratorii nebuni de legat, ci si cu anumiti judecatori si avocati din Craiova. Dupa ce efectueaza controalele fiscale, inspectorii fiscului intimpina greutati in momentul in care cer instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor pe care le mai gasesc prin ograda rau-platnicilor. „Trebuie sa ne interesam ce judecatori se ocupa de dosar si ce avocati au firmele datornice, atunci cind cerem sechestrul asigurator“, a precizat directorul DGFP Dolj. Acesta a mai spus ca bete in roate le pun finantistilor si procurorii doljeni carora DGFP le-a trimis mai multe dosare de control referitoare la rambursari ilegale de TVA. „Mai avem sa le trimitem doar patru-cinci dosare si terminam cu totul, iar ei nu le rezolva“, a mai spus Dumitru.


„Remanierea“ bate la usile DGFP Dolj


Functionarii publici din finantele locale stau de citeva zile cu teama ca ar putea fi schimbati oricind din functii ca urmare a noii organigrame concepute de Ministerul Finantelor, document care se lasa asteptat de ceva vreme. Conform noii structuri organizatorice, numarul personalului de la departamentul de valorificare a creantelor ar putea fi marit cu 40 de persoane, ca urmare a faptului ca DGFP Dolj a avut de suferit la acest capitol din cauza numarului mic de inspectori, doar zece, care s-au ocupat de recuperarea veniturilor statului. Nu este exclus insa ca anumiti angajati sa fie „sariti“ din schema propusa de minister din cauza rezultatelor slabe in activitate. Totodata, autoritatile centrale intentioneaza sa infiinteze la nivelul fiecarei administratii locale un corp de control propriu care sa verifice societatile comerciale, sperind ca in felul acesta sa realizeze economii substantiale. „Astfel, nu o sa mai fim nevoiti sa trimitem de la Craiova echipe de control la Bailesti sau la Segarcea“, a explicat directorul DGFP. In felul acesta, finantele incearca sa recupereze o parte din datoriile catre buget de aproape 9.000 de miliarde de lei, suma care provine atit din restantele din anii trecuti, cit si din obligatiile acumulate de firme in primele cinci luni ale acestui an. Desi ministerul i-a pus sa „manince jar“ atunci cind venea vorba de diminuarea creantelor, inspectorii fiscului si-au dat seama ca in loc sa scada, sumele cresc. Comparativ cu 31 decembrie 2004, cind DGFP Dolj avea de incasat 8.768 de miliarde de lei, finantele s-au trezit la sfirsitul lunii mai ca datoriile crescusera cu 13 miliarde in urma controalelor efectuate la firmele restantiere. O parte din acestea provin de la firmele date in urmarire de directiile de finante din alte judete, care s-au refugiat in Dolj crezind ca scapa de executarea silita. Pe linga faptul ca respectivele societati au obtinut returnari ilegale de TVA, la fel ca suratele lor din Craiova, patronii acestora nu au venit cu mina goala si le-au facut „cadou“ finantistilor doljeni datorii de zeci de miliarde de lei. Asa se explica si campania furibunda din ultimele saptamini cind fiscul a publicat liste interminabile cu societati comerciale aflate in diferite faze de executare silita si ale caror bunuri, atitea cite mai exista, vor face obiectul licitatiilor de vinzare.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

1 COMENTARIU