Constanta Gitan, de 37 de ani, din satul Puturi, comuna Castranova, a fost trimisa in judecata, saptamina trecuta, de procurorii Parchetului de pe linga Judecatoria Craiova pentru savirsirea infractiunii de rele tratamente aplicate fiului ei minor. Desi primea si un salariu de la stat de 2.250.000 de lei lunar, in calitate de insotitor pentru fiul ei – Daniel Gitan, de 16 ani – suferind de handicap fizic si psihic, femeia isi neglijase indatoririle de mama, provocind suferinte inimaginabile copilului. Inchis in casa, lasat nemincat, intr-o mizerie de nedescris, zacind pe un pat de scinduri acoperit doar cu o treanta, Daniel ajunsese sa cintareasca doar 11 kilograme, fiind la un pas de a-si pierde viata
La semnalul de alarma tras de Gazeta de Sud, viata unui copil de 16 ani din satul Puturi, comuna Castranova avea sa se schimbe radical. Constanta Gitan, de 37 de ani, cea care nu poate fi numita mama decit pentru faptul ca l-a purtat in pintece, a fost pusa acum sub acuzare de procurori pentru savirsirea infractiunii de rele tratamente aplicate copilului si risca sa stea la puscarie pentru chinurile provocate fiului ei.
„Mai rau ca la Auschwitz“
Povestea lui Daniel Gitan, care a fost prezentata pe larg de Gazeta de Sud, este de-a dreptul cutremuratoare. Chinurile la care era supus acest copil au intrat in atentia autoritatilor la sesizarea redactorilor ziarului nostru. Pe 7 septembrie 2004, inspectorul Gigi Florin Crainiceanu, din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Dolj, a vrut sa verifice daca baiatul Constantei Gitan – sau Tanta, cum o stie lumea prin comuna – este tinut, intr-adevar, „mai rau ca la Auschwitz“.
Patrunzind cu greu pe ulita plina de hirtoape, dar cu nume pompos – strada Victoriei – inspectorul a ajuns in fata imobilului de la numarul 3. Inca din „strada“ se auzea un zgomot ciudat. Vecinii stiau despre ce este vorba. Copilul Tantei Gitan era singur, inchis in casa si urla de foame. Pentru a trece dincolo de gardul darapanaturii, inspectorul a impins poarta deschisa, fiind intimpinat de un ciine.
Locuinta Tantei era varuita in alb, citeva geamuri lipseau, iar celelalte erau sparte sau murdare. In dreapta si in stinga casei, doua grajduri care stateau sa cada. Curtea era invadata de buruieni si de gunoaie, strinse acolo de Dumnezeu stie cind. Prin geamuri se vedea o mizerie greu de descris. Usa era legata cu un cordon, pe post de incuietoare de lux, intrucit Tanta lipsea de acasa. Era dusa la cimp, la porumb, dupa spusele unei satence care trecea carind o galeata cu apa. Printr-un geam crapat se vedea, cuibarita intre niste toale, o fiinta. O fiinta umana care isi agita minutele in aer.
La 16 ani, baiatul cintarea doar 11 kilograme
Mirosul era greu de suportat si, la intrarea in „casa“, aerul imbicsit izbea, duhnind a sobolan. In incaperea din dreapta se vedeau aruncate trente vechi si jegoase. Odaia din fata se dorea a fi bucatarie. Printr-un geam cu o perdea spinzurata trecea o lumina slaba peste o masa pe care o mina de „gospodina“ aruncase o bucata de ziar, un capac de galeata si un codru de piine, uitat acolo de cind lumea si pamintul. Pina si mustele au fugit. Pe o alta masa, acoperita de musama, stateau la loc de cinste doua sticle de bautura goale si o sacosa albastra. Aragazul, primit probabil de pomana, intregea imaginea dezolanta si parea sa aiba mai mult un rol decorativ, intrucit Tanta nu locuia si nu gatea aici. In „sala“ statea pus un scaun cu niste boarfe pe el. Pe un „pat“ de scinduri, fara saltea, acoperit pe jumatate cu paturi jegoase, statea chircindu-se un baietel.
Copilul avea aproape 16 ani, insa parea de cel mult 5. Nu cintarea decit 11 kilograme. Piciorusele erau semnul unei distrofii musculare avansate. Nu avea lenjerie pe el, era acoperit doar de o bluza. Osatura deformata se vedea prin pielea galbui-vinetie, aproape transparenta. Era malnutrit, avea strabism, iar handicapul neuromotor devenise vizibil chiar si pentru un necunoscator. Isi agita in aer minutele si picioarele, dezgolindu-se de tot. Gemea si scincea ca un pui de pisica, apoi sunetele se schimbau intr-un horcait indescriptibil. Peretii erau minjiti de excremente, iar boarfele emanau un miros de urina statuta.
Tanta nu se considera vinovata
In urma acestei cutremuratoare descoperiri, reprezentantii Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Dolj n-au putut sta cu miinile in sin. Baiatul a fost luat si internat in Centrul de Plasament nr.13 Craiova, iar sora lui – Ionela Lupu, de zece ani – s-a intors in Centrul de Plasament nr.10, de unde tocmai plecase in vacanta „acasa“. Constanta Gitan a fost decazuta din drepturile parintesti, iar Parchetul de pe linga Judecatoria Craiova – care s-a autosesizat in urma articolelor aparute in Gazeta de Sud, a inceput o ancheta. In fata procurorilor si politistilor, Constanta Gitan a sustinut ca nu se considera vinovata de nimic si ca ingrijirea pe care i-a acordat-o fiului sau „a fost suficienta“. Procurorii au considerat insa ca femeia si-a neglijat total obligatia de ingrijire a fiului ei, Daniel Gitan, punind in primejdie grava dezvoltarea fizica si intelectuala a acestuia, fapte care intrunesc elementele infractiunii de rele tratamente aplicate minorului. Pentru suferintele pe care i le-a provocat fiului ei, femeia din satul Puturi – ca mama nu-i putem spune – risca pina la 12 ani de puscarie. Si chiar ar merita sa stea dupa gratii, dupa cum spun consatenii ei.
