Acasă Actualitate Noua politica agricola a Uniunii Europene ne-ar putea amina aderarea

Noua politica agricola a Uniunii Europene ne-ar putea amina aderarea

-

Potrivit noului sistem de ajutorare a fermierilor, negociat la Bruxelles, Franta si Spania ar pierde 400 de milioane de euro anual in urma integrarii României si Bulgariei in Uniune.


Decizia liderilor grupurilor parlamentare din legislativul european, de a amina primirea observatorilor din România si Bulgaria in Parlamentul European pina la 1 ianuarie 2006 si chiar 1 ianuarie 2007, in cazul aplicarii clauzelor de salvgardare, a nedumerit opinia publica din cele doua state in curs de aderare. Dupa ce, in momentul votarii avizului conform, europarlamentarii si-au asigurat o pozitie privilegiata in ceea ce priveste atit monitorizarea reformelor din cele doua state, cit si in stabilirea sumelor care urmeaza sa fie alocate dupa aderarea României si Bulgariei, majoritatea comentatorilor au privit acest gest ca pe un semn al unei posibile aminari a datei aderarii. De altfel, motivatiile oficialilor europeni au fost needificatoare: daca presedintele PE, Josep Borrell, a apelat la un sofism, sustinind ca România si Bulgaria se supun acelorasi reguli ca si celelalte state membre, liderul liberalilor europeni, Graham Watson, care s-a opus acestei masuri, a fost mult mai direct, afirmind ca „decizia sugereaza mai mult decit un semn de reticenta in ceea ce priveste integrarea României si Bulgariei in UE“. Insa cea mai bizara explicatie a fost oferita de purtatorul de cuvint al socialistilor europeni, Agata Nowacka: „Nu este vorba despre un semnal politic adresat României si Bulgariei. Nu este vorba despre standarde duble, cel putin din partea Partidului Socialistilor Europeni. Decizia a fost luata numai din considerente tactice“, a afirmat ofiterul de presa al socialistilor, fara sa precizeze insa care ar fi aceste considerente.


PE vrea sa transfere zece la suta din subventii bugetelor nationale


Considerentele tactice ale grupurilor parlamentare socialist si popular din PE sint, foarte probabil, legate de dificilele discutii care se poarta zilele acestea la Bruxelles pe tema cadrului bugetar pentru perioada 2007-2013.


Dezbaterile de la Bruxelles s-au aprins in momentul in care Parlamentul European a propus ca subventiile care urmeaza sa fie oferite României si Bulgariei, incepind din 2007, neprevazute in acordul din 2002 privind limita maxima a bugetului Uniunii, sa fie alocate din actualul buget pentru Politici Agricole Comune, care in prezent se imparte la 25, si nu la 27 de state membre, urmind ca suma echivalenta acestora sa fie cofinantata de guvernul fiecarei tari. Si asta in conditiile in care principalele state occidentale, incepind cu Franta si Germania, au deja deficite bugetare ingrijorator de mari.


Ieri, Reuters a dezvaluit datele unui raport confidential al Comisiei Europene, potrivit caruia Franta si Spania ar pierde, incepind cu 2007, aproximativ 400 de milioane de dolari anual in urma reformei sistemului de alocare a subventiilor agricole, propusa de cele sase state net contribuabile.


In schimb, Germania, ca fiind cel mai mare contributor la bugetul Uniunii, ar fi cea mai cistigata in cazul in care o parte din subventiile masive acordate de UE fermierilor ar fi transferate catre bugetele nationale.


Potrivit studiului, Franta va pierde 200 de milioane de euro anual in transferuri nete daca zece procente din ajutoarele acordate fermierilor europeni vor fi transferate bugetului national, in timp ce Spania va fi vaduvita de 188 de milioane de euro, spre deosebire de Germania, care va cistiga 185 de milioane de euro pe an.


Raportul a fost redactat de comisarul pentru agricultura, Mariann Fischer Boel, la solicitarea crestin-democratului german Reimer Boege, raportorul Parlamentului European pe tema bugetului pe 2007-2013.


Acordul liderilor europeni din 2002 viza inghetarea cheltuielilor programului de Politici Agricole Comune la nivelul de 42 de miliarde de euro anual intre 2007 si 2013.


Tratatul trebuie ratificat si de parlamentele statelor nemultumite


Daca Marea Britanie si Olanda se numara, alaturi de Germania, printre statele care sustin transferul catre bugetele nationale a zece la suta din valoarea subventiilor, Franta, care beneficiaza de un sfert din ajutoarele acordate fermierilor europeni, se opune vehement renegocierii intelegerii din 2002. In conditiile in care vor fi micsorate contributiile alocate direct de UE cu zece la suta, valoarea subventiilor alocate fermierilor se va reduce in perioada 2007-2013 cu 21,5 miliarde de euro, iar suma se va imparti la 27, si nu la 25 de state. Faptul ca Bulgaria si România sint doua tari mai mult agricole decit industrializate va cintari mult in negocierile din Parlamentul European, nefiind exclus ca in cele din urma sa se decida aminarea datei de aderare. Si asta, pentru ca, pe linga Franta si Spania, raportul Comisiei arata ca si Grecia, Irlanda, Danemarca, Portugalia si Finlanda vor pierde sume considerabile. Iar tratatul de aderare a României si Bulgariei, pentru a intra in vigoare, trebuie ratificat in Parlamentul fiecaruia dintre cele 25 de state membre ale Uniunii.


Reformarea politicii agricole UE duce la renegocierea sumelor alocate României


Insa, chiar in cazul in care data aderarii nu va fi aminata, sumele de care vor beneficia cele doua state vor putea fi reduse. Potrivit Tratatului de aderare, sumele cuprinse in acestea vor fi alocate numai daca nu pun in pericol angajamentele asumate in cadrul programelor multianuale ale Uniunii, printre care se numara si cel privind Politicile Agricole Comune. In plus, banii prevazuti in tratat sint valabili numai daca cele doua state adera la UE pe 1 ianuarie 2007, orice aminare insemnind si o renegociere a sumelor.


Cele zece state noi membre ale UE vor beneficia de pe urma acestei masuri in perioada 2007-2013, ca urmare a faptului ca, potrivit Tratatului de aderare, Uniunea va esalona gradual subventiile directe acordate fermierilor locali de la 25 la suta in 2004 la suta la suta in 2014. In plus, pina in 2013, ele nu vor finanta ajutoarele agricole din bugetul national si vor plati sume mult mai mici la bugetul Uniunii.


Potrivit raportului, noii membri vor beneficia de o suma suplimentara de 1,3 miliarde de euro intre 2007 si 2013, Polonia fiind cea mai avantajata, cu un cistig net de 466 de miliarde.

ȘTIRI VIDEO GdS