Adrian Mititelu, devenit personalitate de cind presa s-a ocupat de modul in care si-a facut avere in dispretul legii si cu ajutorul organelor de ancheta care i-au devenit complici prin tacere si nepasare, a mai dat o lovitura, crede el, de maestru. Recurgind la tot felul de masinatiuni si folosindu-se de judecatorii Cauc si Lepadat, Mititelu si acolitii lui au pus mina pe inca 23,5 ha de teren din proprietatea publica a statului, aflat in administrarea Statiunii de Cercetare si Productie Pomicola (SCPP) Craiova. Personajul a facut o adevarata pasiune pentru proprietatea statului. De citiva ani, mai precis din 2000, obsesia lui Mititelu a devenit SCPP Craiova, care are in administrare aproximativ 700 ha de teren aflat in proprietatea publica sau privata a statului pe care gasca personajului din Booveni vrea sa le inghita cu orice pret si prin orice mijloace. Doi experti nauci, Spinescu si Nicoli, au pus umarul alaturi de justitia din Craiova la bunastarea lui Mititelu, care a devenit in doar citiva ani, pe nedrept, stapinul a sute de hectare de teren. Prima incercare a facut-o in urma cu cinci ani, cind s-a lansat in „fineturi si speculatii“ la nivel inalt, cumparind de la AVAB o creanta neachitata catre Banca Agricola, sucursala Dolj. Atunci, pentru 500 de milioane de lei, Mititelu a crezut ca va lua 100 ha de teren peste care a devenit stapin in citiva ani.
2002 a reprezentat un an de cotitura pentru afacerile si tunurile puse la cale de Mititelu, pentru ca atunci si-a schimbat strategiile si si-a pus la punct planurile cu bataie lunga. Arjic a descoperit subit ca este mult mai usor si mult mai profitabil sa te dai mostenitor al fostilor boieri din zona, de la ai caror mostenitori a cumparat drepturile succesorale cuvenite dupa descendentii bogati. Asa se face ca a cumparat o parte dintre drepturile mostenitorilor boierului Negoescu, crezind ca-i poate scoate de sub pres lui Staicu Balta Craiovita. Dinel a reusit sa-i blocheze afacerea, cumparind si el, la rindul lui, de la ceilalti mostenitori drepturi succesorale, erijindu-se in aparatorul intereselor Primariei Craiova, care prin edilul-sef Solomon s-a dovedit tare ca fularul.
Dupa ce s-a dat mostenitor de boier, Mititelu a vrut sa vada si cum este sa fii chiabur, punind ochii pe alte 23,5 ha de teren aflat tot in administrarea statiunii lui preferate. Ca de fiecare data, a aflat la timp de existenta a doi proprietari, Rasca Dumitru si Singeorzan Maria, domiciliati in localitatea Vatra Dornei, judetul Suceava, care cerusera pe baza Legii 1/2000 retrocedarea terenurilor detinute in Craiova inainte de colectivizare. La cererea lor, comisiile locala si judeteana le-au aprobat o parte din teren in natura si pentru cealalta parte urma sa primeasca despagubiri. Nemultumit de deciziile comisiilor, Rasca Dumitru a facut, in nume propriu, plingere la Judecatoria Craiova impotriva hotaririi comisiei locale si a comisiei judetene, cerind de fapt punerea in posesie cu intreaga suprafata de 23,5 ha. Petentul s-a aratat nemultumit de faptul ca dreptul de proprietate i s-a reconstituit doar pentru 7,5 ha de teren, iar pentru restul, pina la 23 ha, a fost refuzat cu motivatia ca nu mai exista teren fizic in Craiova. Citeva zile mai tirziu, Rasca Dumitru s-a razgindit si a precizat instantei ca, de fapt, a fost pus in posesie cu 15,9 ha, iar pentru diferenta de 7,5 urma sa i se acorde despagubiri. In cererea depusa, acesta a precizat ca stie ca exista teren liber si a cerut sa i se incuviinteze efectuarea unei expertize tehnice de specialitate, lucru care a si fost aprobat in octombrie 2002.
Obiectivele expertizei erau acelea de a verifica daca vechiul amplasament al terenului (cel existent in Registrul Agricol la data predarii) mai era sau nu liber si daca la Cernele mai existau terenuri nerepartizate pe baza Legii 18/1991 si a Legii 1/2000. Expertul Nicoli Virgiliu a masurat ca si mai vechea cunostinta a lui Mititelu, Sergiu Spinescu, si a descoperit ca terenurile cerute de Rasca se afla in tarlalele 23 si 25 ale SCPP, cu deschidere mare la Drumul European Craiova – Severin.
Expertul Spinescu face prozeliti
„Filozoful“ expert tehnic Virgiliu Nicoli probabil ca a mirosit terenurile statului de la SCPP si a stabilit ca tocmai acolo ar fi locul potrivit pentru amplasamentul celor 23,5 ha cerute de Rasca, fapt pentru care instanta formata din judecatoarea Alina Cauc a dispus anularea hotaririlor emise de comisia locala si judeteana si reconstituirea dreptului de proprietate pentru Dumitru Rasca in municipiul Craiova, zona Cernele. Pentru ca hotarirea judecatoarei Alina Cauc nu l-a multumit pe Mititelu, care avea treaba lui cu acele paminturi, i-a ordonat nepotului sau Gigel Preoteasa fuga mars catre Judecatoria Craiova. Pe post de procurator, Gigel Preoteasa a cerut judecatoarei Alina Cauc sa-si recunoasca greselile si sa le indrepte prin includerea in actiunea initiala ca petenta pe Maria Singeorzan, care fusese, se pare, pierduta pe drum de judecatoare si sa insereze in hotarire parcele 23 si 25 de la SCPP, unde urma sa se faca reconstituirea dreptului de proprietate, asa cum stabilise el si expertul filozof. Judecatoarea s-a executat si a emis o hotarire de indreptare materiala la trei saptamini de la emiterea sentintei civile, care il avea ca protagonist doar pe Dumitru Rasca, facindu-i pe plac nepotului lui Mititelu. In felul acesta, prima etapa a planului lui Arjic, de furt cu acte legale a terenurilor statului, se incheiase o data cu pronuntarea judecatoarei Alina Cauc. Pina aici Mititelu si tot neamul lui par oameni generosi, care ajuta sarmanii sa-si capete proprietatile luate cu forta de regimul de trista amintire.
„De unde ia terenul?“
Pe 27 martie 2003, comisia locala a Primariei Craiova a intocmit un proces-verbal de punere in posesie pe numele Rasca si Singeorzan. Procesul-verbal nu are numar de inregistrare si este plin de tot felul de inovatii. Astfel, pe originalul pastrat la Camera Agricola a Primariei Craiova este mentionat faptul ca documentul premergator emiterii titlului de proprietate este facut conform anexei 37, pozitia 11, precizindu-se totodata ca nu exista proiect de parcelare in zona indicata de judecatoare. O alta mentiune facuta se refera la faptul ca punerea in posesie se face pentru persoana care figureaza in anexa 37, dar la pozitia 12. Pe acelasi inscris, inginerul de la Camera Agricola a primariei, Radu Ionete, le atribuie celor doi proprietari 17,2 ha de teren arabil in tarlaua 23, parcela 1; 4,8 ha in tarlaua 25, parcela 1 si 1,5 ha in tarlaua 52/1 parcela 31/1, suprafetele insumate fiind de 23,5 ha luate din terenurile statului de la SCPP Craiova. Procesul-verbal intocmit de inginerul Radu Ionete a stirnit uluiala celor din primarie, care nu s-au putut abtine sa-si exprime nedumerirea chiar pe document, unde au scris negru pe alb „De unde ia terenul?“. Ionete se jura ca a fost de fata cind s-au facut masuratorile in tarlalele pe care le-a trecut in procesul-verbal si ca, de fapt, cele 23,5 ha au fost descoperite ca fiind in plus fata de cele aproximativ 700 administrate de SCPP. Ca sa demonstreze ca a fost de fata la masuratorile facute la statiune, Radu Ionete a intocmit si a semnat pe verso schitele parcelelor retrocedate, desi tot el mentioneaza ca terenurile in cauza nu au proiect de parcelare.
Magistratul Lepadat a judecat dupa legile colegului sau Traistaru
Lui Mititelu i-au mai trebuit patru luni de la data la care cei doi moldoveni, dupa domiciliu, au obtinut procesul-verbal de punere in posesie pentru a-i convinge sa-i vinda lui paminturile pentru care nepotul Gigel se facuse procurator. La 1 august 2003, cei doi moldoveni vind societatii comerciale AAGIROM SA, reprezentata de Joavina Gheorghe, cele 23,5 ha de teren extravilan „detinut in Craiova, zona Cernele, identificat conform procesului-verbal nr. A37/P12 emis de Primaria Craiova“, cum rezulta din contract. In acelasi contract este inserata o minciuna, in sensul in care terenul nu a fost dobindit in baza Legii 18/1991, asa cum se afirma, ci in baza Legii 1/2000. Intocmit la repezeala, documentul mentioneaza si faptul ca proprietatea asupra terenului care se vinde este dovedita cu titlul de proprietate, care nu a fost emis niciodata pentru cei doi vinzatori. Moldovenii au fost reprezentati in fata societatii cumparatoare, care apartine lui Mititelu si apropiatilor sai, de nimeni alta decit de jurista Mititelului, Simona Cristina Craciunoiu. Pretul vinzarii mentionat in document este de 700 de milioane de lei, dintre care 600 de milioane se spune ca au fost platite la data incheierii actului, adica Rasca si Singeorzan au primit aproape toti banii din august 2003. Pentru a legaliza intelegerea facuta pe hirtie, cele doua parti ar fi trebuit sa treaca pe la un notar public care sa autentifice inscrisul, loc pe unde nu au mai trecut niciodata.
SC AAGIROM s-a plins Tribunalului Dolj, Sectia comerciala si de contencios administrativ, ca imputernicita Craciunoiu nu mai vrea sa se prezinte la notar pentru autentificarea contractului de vinzare-cumparare, solicitind instantei sa-i constate dreptul de proprietate asupra celor 23,5 ha de teren. In sprijinul cererii sale, firma lui Mititelu a adus ca dovezi contactul neautentificat, cele doua procuri date de vinzatori Cristinei Craciunoiu, procesul-verbal de punere in posesie. Judecatorul Ion Lepadat de la Tribunalul Dolj a gasit de cuviinta ca actele enumerate sint suficiente pentru a se pronunta in favoarea firmei lui Mititelu si la 27 noiembrie 2003 a decis ca AAGIROM este proprietara celor 23,5 ha de teren. In dosarul cauzei aflat la Tribunalul Dolj lipsesc piese obligatorii pentru luarea unei decizii corecte, dar sint si piese inutile care, desi au fost acceptate de judecator, nu au fost luate in seama la luarea deciziei finale. Mititelu nu a facut niciodata dovada in fata judecatorului ca a achitat pretul convenit cu vinzatorii, nu a depus nici un act in acest sens, judecatorul Lepadat crezindu-l pe cuvint pe avocatul imputernicitei Craciunoiu. Daca ar fi fost facuta dovada platii pretului, atunci judecatorul ar fi fost indreptatit sa recunoasca faptul ca vinzatorul a fost de rea credinta si nu s-a prezentat la notar pentru autentificare. Tot in dosarul cauzei exista o expertiza tehnica facuta de mai vechiul client al lui Mititelu, Sergiu Spinescu, devenit mare specialist in furatul proprietatii statului, care este la fel cu schita de pe verso a procesului-verbal de punere in posesie emis de primarie si semnat de Ionete. Judecatorul Lepadat nu a mentionat in cuprinsul sentintei pe care a dat-o nimic despre acceptarea sau neacceptarea expertizei lui Spinescu, luind decizia doar pe baza procesului-verbal de punere in posesie a carui anexa o confunda cu numarul de inregistrare. Cum-necum, judecatorul Lepadat de la Tribunalul Dolj, dupa modelul colegului sau Traistaru, a facut societatea AAGIROM si, implicit, pe Mititelu proprietari a peste 23,5 ha de teren din averea publica a statului.
Mititelu a vindut averea statului
Vazindu-se stapin pe mosie, actionarul majoritar al SC AAGIROM SA, Adrian Mititelu, a decis ca a venit vremea sa scoata profit din munca de doi ani, asa ca a inceput sa dezmembreze terenul obtinut in bucati mici, pe care le-a vindut mai multor persoane. Printre beneficiari figureaza Iulian Siclitaru, partener de afaceri si prieten cu Dinel Staicu, Marin Trandafir, nume celebru in lumea interlopa din Craiova, precum si Any Mary Balan impreuna cu Niki Iulian Balan. Printre societatile care au beneficiat de bucati dintre cele 23,5 ha se numara West Plaza SA, firma radiata de curind, si SC Cetatea Banilor SA, societate infiintata in urma cu doar o luna. Astfel, Iulian Siclitaru a cumparat 4,8 ha din tarlaua 25, adica exact cit primise AAGIROM de la judecator. La rindul lui, Marin Trandafir a cumparat 4.019 mp din tarlaua 23, parcela 1, iar cei doi Balan au achizitionat aceeasi suprafata tot in tarlaua 23. Mititelu si-a pastrat pentru el si societatea lui „Cetatea Banilor“ restul de 159.994 mp din tarlaua 23, care este pozitionata de-a lungul Drumului European Craiova – Severin. Afacerea pusa la cale de Mititelu nu ar fi fost posibila fara complicitatea functionarilor statului care ar trebui macar sa respecte legea, daca nu sa o si apere.
