Dusul rece primit de premier saptamina trecuta la Bruxelles pe tema coruptiei l-a determinat pe Tariceanu sa strice week-end-ul colegilor din executiv, convocind, surprinzator, simbata, o sedinta de guvern in care s-a analizat Strategia de reforma in justitie.
Desi la intoarcerea din capitala Belgiei Tariceanu a catalogat rezultatele vizitei drept pozitive pentru România, amendamentul depus de popularul german Markus Ferber, prin care se cerea redeschiderea capitolului Justitie si Afaceri Interne l-a ingrijorat pe premier. De altfel, acesta a recunoscut ca in cele trei luni de cind detine functia de premier s-a intilnit cu diversi sefi de guverne, sefi de state si inalti reprezentanti ai Uniunii Europene la Bruxelles, care s-au declarat preocupati de modul in care România va rezolva problema coruptiei.
Institutiile care deschid lista neagra a europarlamentarilor, preluata de premier, sint PNA si Parchetul General. Intr-un atac dur la adresa conducerilor celor doua institutii, Tariceanu a declarat la sfirsitul sedintei de guvern ca Parchetul General si Parchetul National Anticoruptie (PNA) nu pot fi considerate institutii care isi indeplinesc corect datoria, atit timp cit nu prezinta rezultate concrete in cazurile semnalate in repetate rinduri privind marea coruptie.
Premierul reia tema pestilor mari
Reluind tema obsedanta, pentru fostul guvern Nastase, a pestilor mari, primul-ministru a solicitat ministrului independent al justitiei, care beneficiaza de sustinerea politica a guvernului, sa persevereze in actiunea de combatere a coruptiei, un demers care trebuie sa conduca la rezultate importante, si nu la „maruntisuri, trenarea dosarelor sau explicatii inutile“.
„Vad cu ingrijorare cum sistemul incearca sa se autoprotejeze si cum, in continuare, ceea ce inseamna componenta de lupta anticoruptie pare marcata mai degraba de o ineficienta cronica. In România, nu putem vorbi in continuare de coruptie fara corupti. Atita vreme cit Parchetul General si PNA nu vor aduce dovezile concrete pe cazurile semnalate in repetate rinduri in presa si de opinia publica, nu vom putea considera ca ele isi fac corect datoria“, a afirmat Tariceanu.
La rindul sau, ministrul justitiei, Monica Macovei, a invocat, in pledoaria sa pentru o implicare mai eficienta a PNA in combaterea marii coruptii, criticile aduse de reprezentantii Consiliului European si ai Comisiei Europene, care au indicat, in repetate rinduri, ineficienta Parchetului National Anticoruptie.
Responsabilii vor putea fi revocati din functie
O problema importanta cu care se confrunta actualul executiv este reprezentata, paradoxal, de independenta de care beneficiaza conducerile respectivelor institutii, guvernul avind miinile legate in ceea ce priveste o eventuala inlocuire a acestora. Potrivit ministrului Macovei, responsabilitatea in astfel de cazuri revine, de regula, conducatorului institutiei.
„Este o intrebare retorica. Daca doua documente ale Consiliului European si ale Comisiei Europene, precum si un audit ne spun ca aceasta activitate si institutie nu au fost eficiente, cine raspunde? Conducatorul institutiei, normal. Aici e vorba de o raspundere de eficienta, nu penala sau de alta natura. Toti avem raspunderea eficientei institutiilor noastre. De ce a fost creat PNA? Sa lupte cu marea coruptie. A luptat cu marea coruptie? Trei documente spun ca nu si cu totii care traim in tara am vazut asta“, a spus Macovei.
De altfel, strategia de reforma a sistemului judiciar prezentata simbata prevede inclusiv modificarea legislatiei in ceea ce priveste numirea si revocarea din functie a persoanelor aflate in conducerea institutiilor din domeniu.
„Nu va imaginati ca facem un pas inapoi si ne intoarcem la o stare in care ministrul justitiei numeste si revoca pe toata lumea. In nici un caz. Vom stabili proceduri exacte, care sa reflecte rolul judecatorilor si al procurorilor in procesul penal, statutul lor, si inclusiv numirea si revocarea vor reflecta acest rol“, a precizat Macovei.
Guvernul intentioneaza sa asigure o pozitie de egalitate intre Parchetul National Anticoruptie si Parchetul General si sa restructureze ultima dintre cele doua institutii.
Independenta procurorilor in relatia cu superiorii
Alte obiective ale strategiei dezbatute simbata la Palatul Victoria vizeaza independenta procurorilor in relatia cu persoanele ierarhic superioare din sistemul judecatoresc si reducerea duratei procedurilor de judecata. Proiectul Strategiei de reforma a sistemului judiciar pentru perioada 2005-2008 prevede principii precum consolidarea Consiliului Superior al Magistraturii ca garant al independentei puterii judecatoresti, modificarea Codului deontologic al magistratilor, distribuirea aleatorie a dosarelor de judecata la toate instantele, asigurarea unei salarizari corespunzatoare a magistratilor si personalului auxiliar.
Numarul de dosare restante la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) va fi redus prin modificarea Codurilor de procedura civila si penala in sensul restringerii competentei materiale a Curtii, utilizarea metodelor alternative de solutionare a cauzelor prin initierea unui act normativ care sa reglementeze procedura medierii si a altor asemenea mecanisme, precum si prin pregatirea unui corp de mediatori.
Totodata, executivul intentioneaza sa imbunatateasca sistemul de executare silita in materie civila si comerciala prin eliminarea conditiei de plata in avans a onorariilor executorilor judecatoresti pentru persoanele cu venit redus, asigurarea unor conditii de viata la nivelul minim european pentru persoanele condamnate la inchisoare.
In plus, guvernul se angajeaza sa elaboreze, pina in luna iunie, un proiect de lege care sa reglementeze modul de atribuire a contractelor de finantare nerambursabila din fondurile publice si reglementarea, in cel mult trei luni, a modului de alocare a fondurilor publice pentru publicitate. Tot in acest an, urmeaza a fi revizuite reglementarile privind finantarea partidelor politice prin reanalizarea plafoanelor de cheltuieli pentru candidati, in functie de numarul de locuitori ai localitatilor sau sectoarelor pentru care candideaza si prin transparenta conturilor in care se fac donatii catre partide. Anual, incepind cu iunie 2006, va fi publicata lista donatorilor si a sumelor acordate partidelor politice, urmind ca, pina in iunie 2006, sa fie revizuite conditiile de achizitii publice in sensul armonizarii acestora cu directivele UE.
Si actele normative privind falimentul urmeaza a fi modificate pina in iulie 2005, alaturi de cele privind evaziunea fiscala, reesalonarile si scutirile de plata a taxelor, modificari care urmeaza a fi facute pina in mai 2005.
Strategia de reforma din domeniul justitiei urmeaza a fi aprobata in sedinta de miercuri a executivului, la care a fost invitat si presedintele Traian Basescu.
