Desi a beneficiat de atentia UE, orasul Bals a ramas la fel de sarac ca inainte
Fondurile PHARE provenite de la Uniunea Europeana si cheltuite in Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia nu au dus nici pe departe la dezvoltarea economica si sociala obligatoriu necesara in vederea aderarii României la structurile europene. Sutele de miliarde de lei cistigate de firmele care au derulat proiecte PHARE au fost cheltuite de multe ori fara ca obiectivele de investitii stabilite in proiecte sa aduca vreun folos comunitatii care trebuia sa beneficieze de ele. Majoritatea finantarilor nu au avut decit rolul crearii sau rotunjirii veniturilor unora, fie prin incasarea unor salarii mari din banii proiectului, fie prin trecerea in proprietatea privata a activelor create prin investitie. Criteriile de stabilire a eligibilitatii proiectelor finantate din banii PHARE au fost stabilite dupa sabloane europene, fara sa se ia in calcul specificul zonelor de implementare, ceea ce a dus la cheltuirea banilor publici europeni fara rezultate notabile. Desi in documentele justificative se mentioneaza ca mii de persoane au fost consiliate in vederea gasirii unui loc de munca sau pentru reconversie profesionala, in realitate, numarul somerilor, in loc sa scada, a crescut. Cursurile organizate pe bani grei s-au dovedit esecuri atita timp cit economia reala nu a oferit locuri de munca. Practic, politica UE de finantare a unor proiecte sociale a fost paralela cu politica si strategia guvernelor românesti de dezvoltare si reorganizare a pietei de munca si a economiei.
Desi conducerea executiva a Agentiei de Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia a subliniat de fiecare data ca proiectele finantate de UE au avut succes, realitatea din teren demonstreaza contrariul. La 25 de kilometri de Craiova, in localitatea Bals din judetul Olt, investitii europene derulate in ultimii zece ani nu au adus decit citeva calculatoare in localul primariei. Rezultatele celorlalte proiecte derulate in Bals sint concretizate intr-o fundatie parasita, o fabrica de conserve care nu mai exista, un centru de consiliere transformat in circiuma si un camin cu 50 de camere aflat in paragina, pentru care s-au cheltuit deja, numai pentru geamuri termopane si acoperis, jumatate din banii alocati. Toate acestea in timp ce populatia activa a orasului, consiliata de atitea ori pe bani europeni, bate cu pas rar centrul, lucreaza la negru ori face naveta in alte orase.
Investitiile UE s-au evaporat in Bals
In perioda 1993-1996, in Bals s-a derulat programul PAEM, care avea patru componente sociale.Pentru ca la acea vreme nu exista Agentia de Dezvoltare Regionala, proiectele s-au derulat printr-o fundatie, „Magnolia“, ai carei membri fondatori erau 24 de reprezentanti ai unor institutii si societati comerciale. „Valoarea programului a fost de 127.000 ECU (ECU era moneda convertibila care a precedat introducerea euro), bani care trebuia cheltuiti pe un centru de consiliere in afaceri a femeilor, altul de instruire a elevilor de liceu din clasele terminale, un centru de informare a pietei muncii si un curs de perfectionare pentru someri“, a declarat Ion Stoian, functionar al Primariei Bals. Singura componenta cu rezultate concrete a fost consilierea in afaceri a femeilor, pentru a carei derulare a fost concesionat un spatiu transformat in cofetaria „Femina“. Dupa finalizarea programului, proprietarul si-a revendicat spatiul si l-a transformat in circiuma. In prezent, circiuma respectiva este singura marturie a proiectului finantat pe bani grei de Uniunea Europeana. Prin aceeasi fundatie s-a derulat si programul SAB, care presupunea reamenajarea unei fabrici de conserve si a unei piete agroalimentare. Valoarea proiectului era de 135.000 ECU, din care 120.000 ECU pentru fabrica de conserve. De acest program s-a ales praful, pentru ca in locul in care ar fi trebuit sa fie fabrica de conserve este acum un investitor francez care produce piese turnate, iar in locul pietei agroalimentare se inalta doar citiva stilpi de metal. Ion Stoian a declarat ca proiectul de construire a pietei a ramas in stadiul actual pentru ca primaria, in proprietate careia a fost transferata fundatia viitoarei piete, nu a mai avut bani de investit.
S-a bifat si s-a luat
Dupa o pauza de citiva ani, timp in care Fundatia „Magnolia“ a fost dizolvata, iar activitatea ei cercetata de catre organele de control ale statului, a aparut Agentia de Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia. Primaria Bals a depus din nou proiecte de finantare pe componentele care erau accesibile si a cistigat inca 300.000 de euro pentru componenta sociala PHARE 2001. Proiectele erau destinate unui centru de consiliere si reabilitare sociala care se adresau persoanelor defavorizate si amenajarii si dotarii tehnice a 50 de locuinte sociale in cadrul unui camin care a apartinut Liceului Agricol din oras. Pentru prima componenta, concretizata in amenajarea a doua camere din cadrul consiliului local si dotarea cu zece calculatoare, s-au cheltuit 100.000 de euro, restul de 40.000 de euro fiind destinati crearii unui birou de presa prin prelungirea proiectului initial. Chiar daca pare greu de crezut, din cei 100.000 de euro, 35.000 de euro au fost cheltuiti intr-un singur an pe salariile lectorilor si ale consilierilor de proiect. Alte doua miliarde au fost cheltuite pentru amenajarea a doua sali de curs si cumpararea a zece calculatoare. Surpriza mare vine de la cele 50 de locuinte sociale, pentru care s-au cheltuit deja peste trei miliarde de lei pentru dotarea cu geamuri termopan si reconditionarea acoperisului, in timp ce interiorul camerelor arata ca dupa razboi. Situatia de la Bals este un exemplu graitor de ineficienta a cheltuirii banilor veniti de la UE. Cu toate acestea, autoritatile se lauda cu numarul mare de proiecte contractate, care s-a dovedit in timp ca nu au fost decit simple justificari de cheltuire a unor sume imense, care, in conditii de normalitate, ar fi putut fi folosite intr-un mod mult mai eficient.
