Putini oameni stiu ca banala sosea Craiova-Calafat, codata de drumari DN 56, este de fapt drum european, care la rindul lui este inclus in coridorul Berlin-Salonic. Asa cum arata acum, este intr-adevar greu de crezut ca soseaua ale carei gropi le stiu cu ochii inchisi toti soferii care circula pe ea va lega peste citiva ani Germania de Grecia. Soseaua de care vorbim trece peste riul Jiu, pe podul construit in anul 1975, in dreptul comunei Podari. Podul, spun specialistii, este proiectat dupa aceleasi norme valabile si in ziua de azi in intreaga lume. Construit din grinda continua pe o lungime totala de 302 metri, cu cinci deschideri, podul are o latime a carosabilului de sapte metri. Podul de la Podari va intra in curind intr-un program de reabilitare ce va cuprinde si DN 56 Craiova-Calafat si pentru care s-a obtinut deja finantare externa.
Un cititor ingrijorat de soarta podurilor din preajma Craiovei ne-a scris o scrisoare prin care voia sa traga un semnal de alarma asupra precaritatii rezistentei podului de peste Jiu, din dreptul comunei Podari. Omul ne spunea ca pilonul podului dinspre Podari este crapat si ca nu ar fi dotat cu sisteme antiseismice care sa-i permita supravietuirea si dupa un cutremur. Cititorul ingrijorat ne scria ca „in prezent suprastructurile la ambele poduri (este vorba de podul rutier si cel pentru calea ferata) au o presiune de extensie extraordinara si in orice moment podul poate ceda“.
Podul de la Podari este in plina tinerete
Radu Mihai, seful Biroului intretinere opere de arta de la Directia regionala de drumuri si poduri Craiova, nu este deloc ingrijorat de posibila precaritate a rezistentei podului de la Podari. „Podul in discutie, care pentru noi face parte din categoria operelor de arta in care se inscriu si podetele, viaductele zidurile de sprijin etc., este in plina tinerete daca avem in vedere ca perioada de garantie in astfel de cazuri este de 80 de ani, iar el a fost construit in 1975. Fiecare pod are o fisa a lui, in care in fiecare an se inscriu toate datele legate de orice interventie la pod. Podul de la Podari prezinta, intr-adevar, la un pilon crapaturi peste care noi am aplicat «martori» de sticla in urma cu mai multi ani pentru a vedea daca crapatura progreseaza. De cind au fost montati «martorii», crapatura nu a mai inaintat nici macar un milimetru. In 1995, la acest pod s-au facut lucrari de consolidare specifice, adica inlocuirea hidroizolatiei, a rosturilor, a bordurilor. Podul are montate dispozitive antiseismice din constructie. In momentul in care a fost proiectat s-a avut in vedere coeficientul de seismicitate al Craiovei, care este de 0,7, fapt pentru care dotarea a fost corespunzatoare“, a spus inginer Radu Mihai.
Podul lui Dumnezeu
Drumul national 56 Craiova-Calafat va intra intr-un program de reabilitare, ca si podul de la Podari. Cele doua benzi de circulatie de pe pod care acum masoara sapte metri, dupa reabilitare vor masura zece metri. Specialistii drumari afirma ca in primavara vor incepe aceste lucrari pentru care s-a obtinut finantare externa, deoarece reabilitarea face parte dintr-un program mai amplu, generat de construirea podului Calafat-Vidin. La mijloc sint bani multi si cind spunem multi avem in vedere ca un kilometru de drum reabilitat poate ajunge la exorbitanta suma de patru milioane de euro (in suma intra tot felul de cheltuieli incepind cu exproprierile necesare largirii drumurilor si pina la plata ultimului surub). Specialistii de la Regionala de Drumuri si Poduri Oltenia au in intretinere 493 de poduri, situate in cinci judete, cu o lungime totala de 23.424,66 metri liniari. Dintre toate podurile aflate in intretinerea Regionalei de Drumuri si Poduri Oltenia, Podul lui Dumnezeu din Mehedinti ramine de departe cel mai spectaculos edificiu la care mina omului n-a facut nimic, ci doar vointa Domnului! Podul lui Dumnezeu este o minune pe care omul doar l-a trecut pe lista monumentelor istorice si la care constructorii de poduri se uita cu invidie! Radu Mihai, omul care are in grija toate podurile din Oltenia, a spus: „Proiectantii si constructorii de poduri sint foarte putini in România. Facultatea de drumuri si poduri este una foarte grea si o termina putini, doar cei care, pe linga cunostinte, au si pasiune. Ne-am inscris in primul an 170 de studenti si am terminat doar sapte. Visul fiecaruia dintre noi este sa lase ceva in urma si acel ceva este un pod. Tatal meu, care este tot constructor de poduri, este un om implinit. Soarta a facut sa locuiasca exact linga podul pe care l-a construit!“
