Curtea de Conturi recomanda finantarea cu fonduri private a invatamintului romanesc

Curtea de Conturi a Romaniei a intocmit un raport privind fondurile de care beneficiaza sistemul de invatamint superior. Conform acestui studiu, invatamintul superior din Romania beneficiaza de fonduri de 15 ori mai mici decit media tarilor membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) si este caracterizat prin favorizarea cantitatii in detrimentul calitatii studiilor.

Cheltuielile bugetare alocate de Romania in sistemul national de invatamint reprezinta cel putin 4% din PIB. Media OCDE este de 5,1% din PIB, cel mai ridicat nivel fiind atins in Suedia, cu 6,8% din PIB, urmata de Norvegia – 6,6% din PIB si Danemarca – 6,5%. Exista si tari care aloca mai putini bani decit Romania pentru invatamint, cum ar fi Grecia, cu 3,5% din PIB, Japonia cu 3,6%, Marea Britanie, cu 4,2%. Fondurile bugetare alocate pentru finantarea de baza in invatamintul superior romanesc au crescut de la 2.700 de miliarde de lei in anul 2000 la 7.330 de miliarde de lei in anul 2004. Sumele exprimate in euro au crescut cu 28%, de la 135,3 milioane de euro in 2000, la 174,5 milioane de euro in 2004. In anul 2004, alocatia medie pe student se ridica la 450 de euro, comparativ cu o medie de 8.601 dolari in cele 29 de state ale OCDE, in anul 2000. Statele Unite ale Americii cheltuiesc cele mai mari sume anuale pentru un student, respectiv 17.466 de dolari, urmate de Elvetia – 16.376 de dolari, Canada – 14.809 de dolari si Suedia 12.891 de dolari. In Cehia, nivelul atinge 5.351 de dolari, in Grecia 3.990 de dolari, in Ungaria 5.430 de dolari, iar in Polonia, 4.395 de dolari.

Universitatile din Romania primesc finantari in functie de indicatorii de calitate pe care ii transmit Consiliului National pentru Finantarea Invatamintului Superior (CNFIS), printre care se numara ponderea posturilor didactice ocupate cu titulari, ponderea profesorilor si a conferentiarilor titulari in totalul personalului, ponderea personalului didactic sub 35 de ani, ponderea personalului cu titlu de doctor, ponderea studentilor la invatamintul postuniversitrar, precum si dotarea laboratoarelor si a bibliotecilor.

Potrivit Curtii de Conturi, finantarea se efectueaza pe principiul „resursele urmeaza studentii“, astfel fiind avantajate universitatile traditionale in defavoarea celor nou-infiintate, care au o cifra de scolarizare mai redusa.

De asemenea, CNFIS utilizeaza acelasi algoritm de calcul pentru toate domeniile, fara sa dimensioneze finantarile in functie de profilul institutiei de invatamint superior.

Cheltuielile salariale reprezinta 80% din totalul alocatiilor primite de universitati pentru finantarea de baza. Salarizarea personalului didactic este stabilita in raport cu functia didactica, titlurile stiintifice, norma didactica, vechimea si conditiile specifice. Norma didactica saptaminala este stabilita la 16 ore conventionale. De regula, normele corespunzatoare posturilor vacante sint redistribuite personalului didactic titular.

Astfel, un cadru didactic desfasoara activitati care depasesc nivelul maxim admis, de doua norme. In cele mai multe cazuri, avind in vedere numarul de cadre didactice, profesorii trebuie sa desfasoare activitati care depasesc timpul fizic disponibil, de 24 de ore pe zi. In aceste situatii, se apeleaza la colegii suplinitori, iar cursurile atribuite unui profesor sint sustinute de asistenti universitari sau cadre cu alte specializari. Conform Curtii de Conturi, dezechilibrul dintre cifra de scolarizare si capacitatea de absorbtie a pietei interne favorizeaza procesul de emigrare. Ca metoda de evitare a acestui fenomen, Curtea de Conturi recomanda participarea sectorului privat la finantarea invatamintului superior, ceea ce stimuleaza angajarea absolventilor in companiile finantatoare. Lipsa unui loc de munca la absolvirea facultatii ii determina pe multi studenti de la cursurile la zi sa le frecventeze precum cei de la fara frecventa si acest aspect are influenta nefasta asupra pregatirii acestora.