Acasă Actualitate Patronii olteni au inceput sa invete abecedarul afacerilor in stil european

Patronii olteni au inceput sa invete abecedarul afacerilor in stil european

-

Principala problema a patronilor din Oltenia, atunci cind vor sa beneficieze de fonduri nerambursabile, este contributia financiara personala la derularea proiectelor. Cum Uniunea Europeana si statul roman dau bani, dar nu baga si in buzunar, managerii societatilor comerciale din Oltenia se vad nevoiti sa invete cum sa intocmeasca planuri de afaceri viabile si cum sa-si planifice activitatea economica pe termen scurt si mediu.

„Aceste programe de asistenta financiara nerambursabila i-au obligat pe patroni sa fie mai ordonati si mai eficienti in ceea ce fac, sa se gindeasca la planuri de afaceri realiste si realizabile si, mai ales, sa se gindeasca la surse de finantare proprii pentru completarea sumelor venite de la UE si statul roman“, a declarat directoarea Agentiei de Dezvoltare Regionala (ADR) Sud-Vest Oltenia, Marilena Bogheanu.

Agentia de Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia este responsabila de implementarea si monitorizarea proiectelor din cadrul programelor PHARE. Conform reglementarilor actuale, societatile care vor sa beneficieze de fonduri nerambursabile trebuie sa contribuie cu cel putin 40% din valoarea acestora, iar durata maxima a unui proiect este de 12 luni. Suma maxima nerambursabila pentru un proiect este de 100.000 de euro.

„In Dolj, la cele doua licitatii pentru contractarea proiectelor am acordat granturi de peste 1.270.000 de euro. Societatile au fost foarte interesate si de aceea nu am putut acorda fonduri decit pentru 40% din proiectele depuse“, a mai spus Marilena Bogheanu. Mai greu a fost la inceputul derularii programelor, deoarece nimeni nu stia cum se acceseaza aceste fonduri. „Nici organele centrale nu aveau procedurile complete pentru derularea proiectelor, nici legislatia nu era completa la acea data“, a completat directoarea ADR 4 Sud-Vest Oltenia. Comparativ cu celelalte judete din zona, Doljul este pe primul loc la sumele obtinute pe baza proiectelor eligibile, cu 1.271.000 de euro, urmat de Gorj cu aproape 1.020.000 de euro. Pe locurile urmatoare se claseaza Vilcea cu 988.000 de euro, Olt cu 450.000 de euro si Mehedinti cu 234.000 de euro, acesta din urma fiind pe ultimul loc si in ceea ce priveste fondurile Sapard.

Reprezentantii ADR s-au confruntat cu situatii neplacute in care patronii societatilor care au cerut finantare nerambursabila nu au mai putut asigura contributia de 40% din costul proiectului. „S-au trezit ca nu mai au bani pentru continuarea proiectului, deoarece se bazasera pe anumite fonduri proprii pe care dupa aceea nu le-au mai putut accesa. Noi ne-am vazut pusi in situatia de a le cere inapoi banii alocati, actionindu-i in instanta. Procentul este mic, in jur de 5% din valoarea proiectelor. Banii i-am recuperat repede, deoarece am solicitat si am obtinut scutire de la plata taxei de timbru, deci intregul proces s-a derulat rapid“, a declarat Marilena Bogheanu.

Conform spuselor directoarei ADR, firmele care au beneficiat cel mai mult de pe urma acestor proiecte au fost cele de confectii, care lucrau in sistem lohn. „Din pacate, in prezent, aceste activitati au fost scoase de pe lista proiectelor eligibile pentru finantare nerambursabila“, a concluzionat directoarea Bogheanu.

ȘTIRI VIDEO GdS

Ce a mai inventat Primăria Craiova? Sporul de periculozitate

Toţi angajaţii din Primăria Craiova, de la directori, şefi de serviciu şi până la muncitorii necalificaţi, primesc spor pentru condiţii periculoase sau vătămătoare. Sporurile variază de la 351 de lei brut pe lună, până la 1.808 lei brut. Am întrebat la DSP care sunt condiţiile vătămătoare şi periculoase din Primăria Craiova. Răspunsul a fost... o surpriză de proporţii.