O analiza realizata de specialisti in domeniul constructiilor arata ca imobilele cele mai nesigure din Slatina sint cele din Centrul Vechi (strada Lipscani) si Progresul II (garsonierele din spatele BCR). Si locuintele din Crisan (strazile Pacii, Trandafirilor – cu exceptia blocurilor-turn) sint destul de fragile din cauza vechimii constructiilor. Datele centralizate de Inspectia in Constructii Olt arata ca jumatate dintre blocurile de locuit din Slatina sint construite inainte de cutremurul din 1977, iar 25%, intre 1980-1990. Specialistii evita sa precizeze cu exactitate care imobile ar fi mai afectate in cazul unui seism tocmai pentru ca populatia sa nu intre in panica.

Amenzi dure pentru indiferenta

„Hazardul seismic este acelasi pentru toti, insa riscul este diferit in functie de masurile asiguratorii care au fost luate. Majoritatea imobilelor nu au nevoie neaparat de consolidare, ci de reparatii. Umiditatea este insa foarte importanta, chiar determinanta, si poate avea efecte mult mai mari decit un eventual seism. Iar cauza aparitiei umezelii consta in neintretinerea teraselor si a glafurilor. Oamenii s-au obisnuit invatat ca statul sa se ocupe de toate, dar uita ca ei sint acum proprietarii locuintelor si ca este obligatia lor sa se asigure impotriva oricaror posibile evenimente nedorite “, a spus Mihai Burga, inspector-sef al Inspectoratului Judetean de Constructii (IJC) Olt. In Slatina, problemele cele mai mari in acest sens sint la „V“-uri si „CAM-uri“.

Potrivit legilor in vigoare privind calitatea in constructii, intre care si Legea nr. 10/1995, intreg fondul locuibil trebuie urmarit sub aspectul comportarii in exploatare. „Asociatiile de proprietari ar trebui sa angajeze tehnicieni sau maistri in constructii care sa pregateasca din timp un jurnal al evenimentelor, unde trebuie inscris orice eveniment petrecut pe durata de viata a imobilului in cauza, adica orice accident sau reparatie efectuata, orice control. O data angajati acesti specialisti in constructii, ei pot efectua expertize tehnice, in functie de care s-ar putea lua din vreme masuri asiguratorii. O obligatie extrem de importanta a proprietarilor este mentinerea in timp a performantelor cladirilor. Noi, IJC, am transmis asociatiilor din Slatina copii xerox dupa documentele normative in cauza. Un sfert dintre ele au raspuns ca doresc sa afle amanunte despre ce trebuie sa faca, mai ales ca Legea nr. 10/1995 prevede sanctiuni dure, intre 15 si 75 de milioane de lei pentru nerespectarea obligatiilor de urmarire in timp a constructiilor“, a precizat Burga.

„Orasul de Jos“ din Slatina – in pericol

In Romania, durata normala de utilizare a unei constructii civile este de 50 de ani. Prin urmare, se considera ca, in aceasta perioada, constructiile traverseaza unu-doua seisme majore. Dupa astfel de evenimente, structura trebuie revitalizata, cu atit mai mult cu cit in tara noastra interactiunea mediu mecanic – mediu climatic este extrem de distructiva. Cu alte cuvinte, majoritatea imobilelor din Slatina s-ar afla, prin anul 2006 (an in care predictiile seismologilor prevad, cu o probabilitate de 70%, producerea urmatorului mare cutremur), la al doilea seism major din existenta lor.

In Slatina, doar primaria si zona Lipscani au prins seismul din 1940. Datele centralizate ale IJC Olt arata ca jumatate dintre blocurile de locuit din Slatina sint anterioare cutremurului din 1977, iar 25% din fondul de locuit a fost realizat intre anii 1980-1990 (zona industriala, zona Gara, Nicolae Titulescu, Crisan I+II, Progresul, cartierul nou Steaua – str. Cuza, Plevnei, Elena Doamnei, Vailor, Ciresoaia) si a trecut doar prin seismul din 1986. Situatia este valabila si la nivelul celorlalte orase din judet. „Intre timp s-a modificat si normativul de calcul pentru proiectarea antiseismica, prin introducerea unor reglementari mai severe. Din anul 1995, nivelul de perfomanta a constructiilor s-a imbunatatit. Desigur, asta nu inseamna ca tot ceea ce s-a construit inainte nu ne-ar asigura protectie sau ca un imobil care arata prost este neaparat si nesigur. Indiferenta costa foarte scump“, a mai spus Mihai Burga.

Asigurarea locuintelor ramine cea mai buna solutie

Specialistii in constructii sint de parere ca proprietarii apartamentelor trebuie sa participe in comun la lucrarile de reparatii din imobile. „Practic, totul se rezuma la obligatiile proprietarului. Nu se pune problema unor finantari la nivel national. Nu putem trai numai in postura de asistati. Cel mai bine este sa-si asigure fiecare locuintele. Populatia are gresit impresia ca asigurarile sint extrem de scumpe. Daca imobilul in care locuiesc este bun, rezistent, ii creste valoarea de asigurare si, automat, scade prima de plata! Trebuie intervenit de urgenta pe partea de instalatii. Reparatiile pe portiuni care se fac in prezent nu sint suficiente. In decurs de 50 de ani, cit este durata normata a constructiilor, instalatiile trebuie inlocuite in totalitate cel putin o data, lucru care la noi nu s-a intimplat“, considera inspectorul-sef al IJC Olt.

Specialistii din cadrul IJC Olt spun ca blocurile sint deficitare la capitolul instalatii, nu la cel de structura, dar ca nici acest lucru nu ar fi o problema daca ar exista asociatii de proprietari mai mici, care sint mai usor de administrat. IJC Olt a expediat adrese oficiale catre asociatiile din Slatina, si nu numai, care au in componenta blocuri a caror tencuiala sta sa cada. Avertismentele atrag atentia conducatorilor asociatiilor sa treaca imediat la repararea acestora sau, daca nu exista fonduri, sa amplaseze mesaje de avertizare a populatiei. „Presedintii si administratorii de asociatii nu trebuie sa uite ca, in eventualitatea unui accident cu victime umane, este caz penal! Si atunci, lucrurile se schimba radical, chiar daca se vor aplica doar amenzi care, in final, vor fi platite tot de locatari“, a precizat Mihai Burga.