Indiferenta autoritatilor locale doljene a dus la pierderea multor milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii drumurilor si pentru alimentarea cu apa a localitatilor din judet. Autoritatile nu au stiut sa profite de fondurile nerambursabile SAPARD, binevenite, data fiind infrastructura si, mai ales, faptul ca banii erau oferiti gratis de institutiile europene. Conform masurii 2.1 din programul SAPARD, consiliul local trebuia sa intocmeasca un studiu de fezabilitate si un proiect tehnic si sa gaseasca surse de finantare de 30% din valoarea proiectului, bani care urma sa le fie returnati ulterior.
„In Dolj am avut 34 de proiecte depuse, dar doar sapte au fost aprobate. In Gorj au primit aprobare 27 de proiecte, in Vilcea- 28, in Olt- 15. Doar Mehedintiul sta mai prost decit noi, neavind nici un proiect“, a declarat Daniel Popescu, directorul Biroului Regional pentru Implementarea Programului SAPARD 4 Sud-Vest Oltenia. Din cele sapte proiecte, doua sint in derulare la Almaj si la Secu si vizeaza modernizarea drumurilor, iar pentru celelalte cinci se deruleaza procedura de achizitie la Amarastii de Jos, Celaru, Bechet, Dragotesti si Tuglui si au ca obiect modernizarea drumurilor si alimentarea cu apa.
Indiferenta sau incompetenta?
„Tinind cont ca valoarea unui proiect era de maximum un milion de euro, se puteau face multe lucruri cu acesti bani, numai ca a intervenit o problema“, spune Daniel Popescu. Autoritatile locale nu publicasera in Monitorul Oficial situatia domeniului public, care trebuia sa fie gata, de fapt, din 1999, dar SAPARD impusese ca termen limita de publicare luna august 2002. Autoritatile s-au dat atunci de ceasul mortii sa publice cit mai repede situatia in Monitor, dar nu au reusit sa faca acest lucru decit in ultima zi din luna septembrie. In felul acesta s-au pierdut aproape 27 de milioane de euro. „Consiliul local trebuia sa comunice consiliului judetean datele necesare pentru publicare. Au facut-o prea tirziu“, a conchis Daniel Popescu.
O data rezolvata aceasta problema, autoritatile si-au dat seama ca nu pot face rost de suma necesara demararii proiectului. Daca s-ar fi imprumutat la banca, aceasta le-ar fi cerut garantii, ori cu ce sa garanteze o institutie publica? Aici intervine Fondul de Garantare Agricola, care garanteaza la banca pentru autoritati in limita a 70% din suma ceruta, pentru care solicita un comision de1-2%. „Problema a constituit-o lipsa fondurilor de inceput pentru ca fiecare transa de bani din cele cinci maximum admise se returneaza pe baza de cerere in doua luni“, a concluzionat Daniel Popescu.
