• Centura ocolitoare de nord a Craiovei, evaluata initial la 12,4 milioane de euro • Devierea retelelor subterane de utilitati adauga la cheltuieli doua milioane de euro, bani pe care romanii au incercat sa-i imprumute de la creditorii japonezi care finanteaza lucrarea • Prezenta ieri la Craiova, o delegatie din care a facut parte si ambasadorul Japoniei la Bucuresti a respins categoric solicitarea • Secretarul de stat Bota si-a adus aminte brusc ca Ministerul Transporturilor poate suporta costurile, deoarece facuse „economii“ la licitatii
Investitia care vizeaza construirea centurii ocolitoare de nord a Craiovei, ce va permite devierea traficului masinilor de mare tonaj in afara orasului, face parte dintr-un proiect mai larg, finantat cu credite rambursabile de aproape 80 de milioane de dolari contractate cu o banca japoneza.
Imprumutul total contractat de Guvernul Romaniei de la Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala (JBIC) se ridica la aproximativ 9,2 miliarde de yeni, echivalentul a 78 de milioane de dolari. Proiectul total valoreaza 124 de milioane de dolari, diferenta de 30% din costuri fiind suportata de guvernul roman. Suma trebuie returnata de statul roman in 20 de ani, cu o dobinda de doi la suta pe an si o perioada de gratie de cinci ani.
Pentru Craiova, costuri suplimentare de doua milioane de euro
In cuantumul acestor fonduri sint prevazute trei lucrari, si anume reabilitarea unui drum national pe tronsonul care leaga Timisoara de Lugoj, construirea centurii ocolitoare a orasului Timisoara, precum si investitia privind centura ocolitoare de nord a municipiului Craiova. Traseul acesteia din urma masoara 14,7 kilometri, pe ruta Fabrica de Avioane – Avicola – pod Amaradia.
Contractul de lucrari pentru Craiova a fost cistigat de firma italiana JV ASTALDI – ITALSTRADE, cu consultanta japoneza a societatii CONSTRUCTION PROJECT CONSULTANS.
Investitia in centura ocolitoare a orasului a fost evaluata initial la 12,370 de milioane de euro, insa specialistii au apreciat ulterior ca lucrarea ar putea costa cu circa doua milioane de euro in plus, fiind necesare lucrari suplimentare. Dupa sapaturile efectuate la fata locului, s-a descoperit ca ruta prevazuta in proiect era intesata de conducte de utilitati ale marilor intreprinderi din oras, constructorii fiind nevoiti sa devieze aceste retele. Din aceasta cauza, si termenul de finalizare a investitiei, prevazut pentru anul 2006, ar putea fi decalat cu trei-patru luni.
Proprietarii de terenuri incapatinati, expropriati de guvern
O alta problema care a intirziat demararea lucrarilor a fost negocierea cu proprietarii de terenuri de pe traseul viitoarei autostrazi. Statul s-a oferit sa le cumpere paminturile, insa, stiind ca este strins cu usa de imprumutul contractat, oamenii au cerut si 20 de dolari pe metrul patrat de teren, desi acesta era in extravilanul municipiului. In schimb, Agentia Nationala a Drumurilor (AND) nu ofera mai mult de sase dolari pe metrul patrat. Negocierile au avansat, iar cei care se incapatineaza sa tina la pret vor fi expropriati printr-o hotarire de guvern, investitia in centura de nord a orasului fiind declarata „cauza de utilitate publica“. Pina ieri, mai ramasese de negociat pentru circa 8.000 de metri patrati de teren. La acestia se adauga 1,6 hectare din proprietatea Statiunii de Cercetare Simnic, plus o bucata mica de drum cu statut juridic inca incert, deoarece pe o tablita scrie „proprietate privata“. S-a explicat ca, dupa 1990, societatea REMAT si-a trecut portiunea respectiva in patrimoniul propriu. Cu toate acestea, lucrarile pot fi demarate pe tronsoanele care se afla deja in proprietatea statului.
„Deocamdata, se lucreaza la construirea unui pasaj in zona Isalnita, care va trece peste liniile de tren si tramvai si va face legatura cu DN 6. Aceasta lucrare valoreaza cam 20% din costurile investitiei“, a precizat Constantin Serban, directorul adjunct al Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Craiova.
Ambasadorul Japoniei, prezent la Craiova
Ieri, la Craiova, au fost prezenti reprezentanti ai bancii japoneze, insotiti de ambasadorul Japoniei la Bucuresti, Naotoshi Sugiuchi, delegatia mergind pe santier sa vada cum s-au pregatit constructorii pentru demararea lucrarilor. Din partea romana, pe linga autoritatile locale, a participat si Marius Bota, secretar de stat in Ministerul Transporturilor, Locuintei si Turismului.
Miza intilnirii, dupa cum au declarat oficialitatile romane, consta in obtinerea de la japonezi a unei mariri a imprumutului cu doua milioane de euro, pentru costurile suplimentare necesare devierii retelelor de utilitati.
Dar economiile unde se duc cind se duc?
Dupa o jumatate de ora de discutii cu usile inchise intre cele doua parti, rezultatele au fost dezamagitoare: japonezii nu dau nimic in plus fata de ceea ce s-a convenit cu guvernul roman. „Exista economii care s-au facut la licitatiile cu constructorii in cadrul proiectului. O sa luam banii necesari din economii“, a fost singurul raspuns oferit de secretarul de stat Marius Bota, inainte ca delegatia japoneza sa plece in graba la Bucuresti. Explicatia acestuia ridica insa intrebari legitime, la care oficialii ar trebui sa ofere un raspuns concret: daca existau economii, de ce era nevoie ca statul roman sa imprumute de la japonezi inca doua milioane de euro? Economiile pentru ce erau pastrate?
