Componentii comisiilor din centrele de inscriere la licee si scoli profesionale, precum si cei din comisiile scolilor gimnaziale nu au fost platiti de minister pentru munca prestata in perioada 25 iunie – 5 iulie. Daca in anii precedenti plata informaticienilor – peste 3.000 in toata tara – s-a facut proportional cu numarul fiselor introduse in sistemul informatic, anul acesta ei nu mai au nici o speranta de a primi vreun ban, desi au facut numeroase demersuri la Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului (MECT). Pe de alta parte, profesorii buni si foarte buni, asa cum reiese din mesajele acestora, nu sint de acord sa sustina probe tip grila, in special, la socio-umane si la Limba si literatura romana, considerind ca au motive intemeiate. In culisele ministerului se vehiculeaza ca exista un risc major de compromitere a concursului national de competenta.
Pentru concursul de competenta, situatia informaticienilor este si mai cumplita, intrucit acestia dorm doua sau trei ore pe noapte, lucreaza enorm, fara sa fie platiti. Din aceasta cauza, poate, operatorii din judetele Sibiu, Hunedoara, Mures, Bistrita-Nasaud, Teleorman nu au acceptat sa mai faca munca patriotica.
„Intotdeauna ne-a placut sa muncim, mai ales cind plata este «incerta»“
Mesajele de pe portalul Ministerului Educatiei sint edificatoare. Un lucru este cert. In minister, parerile despre neplata operatorilor sint contradictorii. Argumentul consta tocmai in faptul ca surse din MECT au pus la dispozitia presei citeva dintre mesajele transmise pe portalul confidential de neindreptatiti catre oficialii invatamintului romanesc, care sustin ca hackerii nu au posibilitati de a sparge site-ul, intrucit este „perfect securizat“. Mesajele informaticienilor pe care le publicam sint din opt judete ale tarii:
• „Este nevoie ca oficialii din MECT sa emita un ordin pentru plata operatorilor din Centrele de culegere date pentru Admitere. In anii precedenti, au fost platiti (in baza unui ordin) cu 20 minute/fisa. Cit mai urgent!“
• „Sintem asaltati cu intrebari legate de plata operatorilor si a celorlalti membri de comisii“.
• „Celelalte comisii (de capacitate, de bacalaureat si, intr-o oarecare masura, si de titularizare) au primit ordinele de plata inainte de finalizarea activitatii. N-ar fi normal ca si comisia de admitere in licee si scoli de arte si meserii sa stie metodologia de plata? Operatorii din comisiile locale de inscriere deja si-au finalizat activitatea“.
• „Comisiile de examen de capacitate si-au incheiat misiunea o data cu afisarea rezultatelor la contestatii. La admitere am muncit pina ne-au iesit ochii, fara sa fie intrebat cineva daca mai poate sau nu“.
• „Multumiri calduroase si aleasa consideratie…“ (bascalie – n.r.)
• „Cu asta o sa ne alegem si dupa admiterea asta, ca si dupa altele, de altfel…“
• „V-as sugera sa nu mai deschideti forumuri referitoare la plata. La fiecare forum de acest gen am impresia ca sintem luati in seama“ (bascalie – n.r.)
• „Intotdeauna ne-a placut sa muncim, mai ales cind plata este <<incerta>>. Incertitudinea devine… certitudine atunci cind actiunea este incheiata cu succes. Accidental, cineva isi mai aminteste si de noi, dar nu si de plata“.
Exista probabilitatea ca examenul national unic de titularizare sa fie compromis, deoarece doar in citeva judete s-a finalizat introducerea in sistemul informatic a fiselor cadrelor didactice care s-au inscris la concurs. Foarte multi informaticieni si operatori au refuzat sa mai faca munca patriotica. Altii au muncit pina la epuizare, sperind ca, poate, conducerea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului le va plati efortul.
„Fuga creierelor“ in tarile occidentale este justificata pe deplin
Pe de alta parte, profesorii, ca si elevii, sint de nota cinci, sase, opt sau zece. Cei buni si foarte buni, asa cum reiese din mesajele acestora, nu sint de acord sa sustina probe tip grila, in special la socio-umane si la Limba si literatura romana. Motivele sint intemeiate, intrucit din raspunsurile la itemii grilei nu reiese capacitatea de sinteza, capacitatea de analiza, limbajul si expresia literara de care uzeaza fiecare dascal etc. De asemenea, partea de metodica, aceasta ocupind o treime din subiectul grila, nu este ilustrativa pentru competenta unui cadru didactic. Profesorii adevarati sustin ca ar fi corect ca intr-un asemenea concurs sa se impuna metodica aplicata, deoarece numai asa se cuantifica valentele reale ale unui cadru didactic.
Ideala pentru salvarea invatamintului romanesc, sustin majoritatea dascalilor tineri, era scoaterea la concurs a tuturor posturilor si catedrelor, pentru ca majoritatea s-au titularizat in 1990, prin concurs specific de dosare. Tinerii absolventi n-aveau nici o sansa, pentru ca nu aveau vechime in invatamint, chiar daca erau „apti“ de a face cariera universitara. Vechimea, gradele didactice si, in special, bolile incurabile – pentru care se acorda cel mai mare punctaj – insemnau competenta dascalilor in anii ’90. De atunci, aproape toti directorii au ascuns posturile si catedrele vacante, in pofida faptului ca destui profesori au iesit la pensie. Probabil, s-au pensionat cu catedre cu tot. Cei care in ’90 au fost „cancerosi“ n-au mai murit nici in 2003, unii dintre ei marindu-si veniturile prin meditatii. In schimb, au murit altii care erau sanatosi. De aceea, „fuga creierelor“ in tarile occidentale este justificata pe deplin.
