Marin Cioc – vesnicul primar
Omul care conduce in prezent destinele comunei Castranova, Marin Cioc, este un veteran al functiei. Ca doar ocupa scaunul de primar nu de ieri – de azi, ci taman din 1990. Chiar si vicele are ceva vechime in functie, de prin 1992. Contrat cind de unul, cind de altul la alegerile locale, nici un candidat nu s-a dovedit suficient de puternic sa-l „doboare“ de pe scaun. „Iar adversarii mei – am auzit ca PD-ul deja isi pregateste un candidat pentru alegerile locale de la anu’ – ar trebui sa stie ca voi candida din nou in 2004, daca mai traiesc pina atunci. Si chiar am de gind sa cistig“, ameninta primarul Cioc.
Doi porci la trei locuitori
De curind incheiat, recensamintul agricol a scos la iveala ca satenii din Puturi si Castranova sint mari iubitori ai porcilor. Cel putin pina la Craciun, cind ii transforma in sorici, sunca, untura, carne afumata ori cirnati. Asa s-ar justifica faptul ca toti cei 3.200 de localnici ai comunei au prin ograzi peste 2.200 de porci. Insa porcii nu sint singurele animale crescute de sateni. Aproape fiecare familie are macar cite un cal, plus vaci, oi si capre .
180.000 de lei – impozitul pentru hectarul de griu
Anul 2003 a adus o noua belea si pe capul satenilor din Castranova: impozitul agricol. Proprietarii de teren arabil vor fi nevoiti sa achite cite 180.000 de lei impozit pentru hectarul de teren arabil, 300.000 de lei pentru hectarul de vie si 180.000 de lei pentru hectarul de padure. La aceste sume se adauga si impozitul pe cladiri – 4.650 lei/mp pentru casele din caramida sau 1.350 lei/mp pentru cele din paianta – dar si pentru anexe – 1.200 lei/mp pentru constructiile din caramida sau 750 lei/mp pentru cele din paianta.
Griul promite recolte mari
Peste 2.000 de hectare au fost semanate cu griu toamna trecuta la Castranova. Iar griul a rasarit frumos si promite recolte mari. Dupa doi ani secetosi, asta ar fi cea mai mare dorinta a localnicilor, care abia daca au adunat 1.000 kg/ha in 2001 si doar vreo 100-200 kg/ha anul trecut.
Recoltele ar fi putut fi mai mari daca sistemul de irigatii ar fi functionat. Insa, dat in folosinta in 1989, sistemul de irigatii de la Castranova a functionat un singur an. Apoi, statiile de pompare au fost devastate, s-a furat cam tot ce se putea. Investitiile pentru repunerea lui in functiune ar fi destul de mari, dar taranii spera sa apuce sa traiasca pina in momentul in care aspersoarele le vor uda din nou holdele.
