Elevii din invatamintul preuniversitar din comuna Dobresti se descurca destul de greu in anotimpul rece. In special, cei din invatamintul gimnazial care fac naveta din satul Caciulatesti la Scoala de centru cu clasele I-VIII. Zilnic, fiecare dintre ei trebuie sa plateasca din buzunarul parintilor cite 4.000 de lei, fie pentru a invata carte, fie ca scoala este obligatorie. Directorul coordonator, Paul Popescu, spune ca nu este nici o problema pentru cei 34 de copii care vin cu autobuzul de la Caciulatesti, intrucit distanta este de numai sase kilometri. Nu este de acord cu o eventuala comasare, dar nici nu deconteaza cheltuielile de naveta pentru copii. Acesta asigura doar protectia posturilor si catedrelor.
De esti navetist la gimnaziul Dobresti, dupa o iarna incepi sa chelesti
Pentru a fi cit mai convingator, directorul Popescu a adus in biroul sau doua eleve din clasa a VII-a, Florentina Andreea Turturica si Elena Mariana Manea, pentru a confirma ca naveta zilnica nu constituie nici un impediment. Fetitele au spus insa ca, uneori, autobuzul nu vine:
„Atunci sintem nevoite sa lipsim ori sa venim pe jos pina la Scoala din Dobresti. Citeodata intilnim si soferi cu suflet bun care nu ne pretind nici un ban“. Directorul Popescu spune ca nu cunoaste nici un articol de lege care sa prevada decontarea cheltuielilor de naveta pentru elevi, desi directorul ISJ Dolj, Aristidie Gheorghiu, a facut precizarea ca articolul de lege exista si trebuie respectat ca atare. Pentru a convinge inca o data, directorul coordonator a invocat Statutul personalului didactic (!). Atit el, cit si primarul comunei Dobresti au spus ca deconteaza doar cheltuielile de naveta pentru cadrele didactice. In rest, nu se stie. Revenind la micutii navetisti, conducerea Scolii Dobresti spune cu seninatate de inger ca nu este nici o problema pentru elevii care vin din satele Georocel si Toceni, fiindca distanta este prea mica si nici nu au nevoie de mijloc de transport. Adica trei kilometri dus, trei intors. Pe timp de iarna, ger, viscol, polei. Ei sint obisnuiti, zice managerul: „Cei de la Murta nici macar nu mai intra in discutie, ca sint ca si acasa. Un kilometru, aproape, nu inseamna nimic“.
Satele Georocel si Caciulatesti au cite trei elevi in clasa I
Conducerea Scolii Dobresti nu este de acord cu comasarea scolilor, chiar daca Ministerul Educatiei si Cercetarii ofera mijloace de transport pentru elevii navetisti din satele Georocel, Caciulatesti, Toceni si, de ce nu, Murta. Directorul coordonator Popescu spune si cauza: „Nu imbratisam ideea comasarii scolilor. Nici eu si nici primarul Aurel Croitoru. Avem localuri de scoli foarte bune, iar pentru viata sociala a satelor, gindim ca nu este bine sa se realizeze asa ceva“. Dupa cum se stie, comasarea scolilor nu poate duce decit la restructurarea personalului didactic si nedidactic din acea comuna. Or, asta ar insemna o parte din reforma inceputa in invatamint. Concret, pe toata raza comunei Dobresti, la clasele I-IV exista predare simultana. Spre edificare, la clasa I din Scoala Georocel sint doar trei elevi. In clasa I din Scoala Caciulatesti invata tot trei elevi. In clasa a VIII-a B din Scoala Dobresti sint 15 elevi, iar in clasa VIII-a A sint 17 elevi. Se intelege ca este vorba de protectia cadrelor didactice si nicidecum a elevilor. Cit priveste dotarea cu calculatoare, acestea se pot comasa, pentru ca la Scoala Dobresti sint trei calculatoare, in timp ce restul scolilor sint vaduvite. Acelasi lucru se intimpla si la capitolul frigidere. Scoala de centru are, iar celelalte patru scoli au fost omise din ecuatia validarii, in pofida faptului ca au exclusiv invatamint primar. Laptele si brinza topita se tin in fisete metalice, nu in frigider ca la unitatea de centru.
Primaria nu are bani pentru scoli
Edilul sef al comunei, Aurel Croitoru – mindru de profesia sa de sofer – sustine ca anul trecut primaria a investit 420 de milioane lei in garduri pentru scoli, reparatii la mai multe localuri, introducerea apei curente etc. In acest an primaria a dat pentru scoli doar 115 milioane de lei, desi numai acoperisul de la Scoala de centru costa peste un miliard de lei. Gletul de pe tavanul scolii, la ultimul nivel, a inceput sa cada din cauza infiltratiilor de apa. Reparatiile s-au facut de mintuiala.
