Citiva oameni cu initiativa incearca sa-l repuna pe picioare
Localitatea Dragutesti a avut pe vremuri un complex de crestere a porcilor care se numara printre cele mai mari din judet. Dupa 1990, complexul a fost transformat in societate pe actiuni, care nu s-a dovedit profitabila. In plus, constructia a inceput sa se deterioreze. Citeva dintre halele in care cresteau porcii au ramas, rind pe rind, fara usi, fara acoperisuri si chiar fara ziduri. Citiva intreprinzatori indrazneti au avut ideea sa incerce sa faca din cresterea porcilor o afacere care sa mearga. Profitind de legea care le permite sa ia in folosinta gratuita halele pe o perioada de cinci ani, ei s-au apucat sa le populeze cu porci. „Munca de ingrijitor de animale este mai grea decit cea de miner“, a spus unul dintre cei care s-au apucat sa creasca porci.
Complexul de porci din Dragutesti a luat nastere prin unirea mai multor CAP. Dupa ce s-a transformat in societate pe actiuni, lucrurile au inceput sa mearga din ce in ce mai rau. Fiecare a luat ce a putut si cele mai multe hale au ajuns doar niste ruine. Daca pe vremuri societatea avea 40 de angajati, acum la complex a mai ramas doar contabila.
„Nu a fost declarata starea de faliment, iar Directia de Finante a anuntat ca va pune sechestru pe citeva bunuri pentru a recupera niste debite pe care societatea le avea. Lucrurile sint foarte complicate. Legea care prevede darea in folosinta gratuita a halelor ar da dreptul unor investitori sa se ocupe de cresterea porcilor. Oamenilor le este frica sa investeasca pentru ca nu stiu ce se va alege de societate. De asemenea, legea nu prevede ce se intimpla cu pamintul de sub hale. Nu ar fi exclus sa il revendice proprietarii“, a spus primarul Gheorghe Butan.
Complexul de porci putea adaposti 23.000 de animale, dar halele au fost populate cu maximum 15.000 de porci, in vremurile bune.
Nea Costica se mindreste ca a crescut un porc de 463 de kilograme
Citeva persoane fizice si societati comerciale au avut indrazneala sa se apuce de afaceri cu cresterea porcilor si au luat o parte din hale pentru a le reda in folosinta. Acestea au necesitat reparatii destul de mari si oamenii au fost nevoiti sa investeasca bani si multa munca. In paralel, halele aflate intr-o stare mai buna au inceput sa fie populate, iar oamenii stau zi si noapte, ca sa aiba grija de animale.
„Ziua de munca incepe pentru noi la ora 6.00 si se termina la 11.00 noaptea. Intre timp, dam de mincare la porci de mai multe ori, facem curatenie si vedem ce mai gasim de facut. Mereu este ceva de reparat. Munca de ingrijitor de animale este mai grea decit cea de miner“, a spus nea Costica, unul dintre cei care mai cred ca o afacere de crestere a porcilor poate fi profitabila.
Barbatul a lucrat si inainte la complexul de porci si nu se da in laturi sa munceasca de dimineata pina seara intr-o astfel de ferma. Cind nu se ocupa cu ingrijirea porcilor, el mai incearca sa repare cite ceva la halele pe care are de gind sa le populeze.
„Am optat sa crestem porci pentru reproductie cu rase deosebite care au cautare. Este o afacere de familie. Cel mai mare porc pe care l-am avut in ferma avea 463 de kilograme. Il tineam pentru inmultire si bineinteles ca intre timp s-a ingrasat. Asemenea animale nu sint cautate insa pentru carne. Acum avem mai multi porci de vreo 300 de kilograme. Cea mai potrivita greutate pentru taiere este 100 de kilograme. Cred ca o sa pot repara si celelalte hale, chiar daca arata asa dezolant. Ma bate gindul sa aduc si niste bovine“, a spus nea Costica.
Paznici la ferma – patru ciini de rasa care valoreaza sute de euro
La intrarea in complexul de porci te intimpina patru ciini masivi, care tin la distanta orice nepoftit. „Arcan, la pamint!“, striga stapinii, incercind sa-si potoleasca animalele.
„Avem doi ciobanesti mioritici si doi ciobanesti caucazieni. Acum au doar patru luni. Sint inca pui, dar cind vor creste depasesc 100 de kilograme. Sint cei mai siguri paznici pe care i-am putea avea. Sint rase deosebite, care necesita ingrijiri speciale. Un pui de ciobanesc mioritic ne-a costat 100 de euro, iar cel caucazian – 200. Pe linga ei mai avem si ciini obisnuiti. Unii s-au aciuat pe aici pentru ca stiu ca gasesc ceva de mincare“, au spus stapinii ciinilor.
