Bani grei pentru scoli
Scolile din Dobresti au fost norocoase anul acesta. De la bugetul local au fost alocate peste 600 de milioane de lei, bani folositi pentru reparatii, combustibil pentru iarna, mobilier si modernizari. La toate cele cinci scoli ale comunei, lucrarile anuale de reparare si igienizare s-au incheiat, fiind pregatite pentru 16 septembrie, cind incepe noul an scolar. Pe linga obisnuitele lucrari de reparatii, scoala „din centru“, cum este cunoscuta scoala din Dobresti, a fost supusa unor vaste actiuni de modernizare. Din acest an, scoala dispune de sursa de apa curenta, vechea fintina fiind reabilitata si dotata cu un hidrofor, pentru care primaria a scos din buzunar 56 de milioane de lei. Instalatiile sanitare amplasate in interiorul cadirii au costat si ele aproape 68 de milioane de lei. Aceasta scoala adaposteste 150 de elevi, din totalul de 250 ai comunei. In anul scolar care s-a incheiat au sustinut examen de capacitate 35 de elevi, din care 20 au fost acceptati in licee craiovene. Cele 26 de cadre ale institutiei nu au probleme deosebite cu elevii, exceptind perioadele in care lucrarile agricole trec pe primul loc in toate gospodariile, iar copiii sint mobilizati pentru aceste activitati, lasind scoala pe un plan secund, lucru deloc neobisnuit pentru mediul rural. De la directorul coordonator, Paul Popescu, am aflat ca, de-a lungul timpului, in urma unor sponsorizari, scoala s-a imbogatit cu trei masini de scris, un copiator xerox si, cel mai recent, cu fisete noi. O problema spinoasa a institutiei scolare ar fi lipsa fondurilor pentru acordarea burselor sociale, anul trecut fiind acordate doar cinci burse din cele treisprezece dosare inaintate la Inspectoratul Judetean. Cu toate acestea, copiii vin la scoala. Ba chiar cu drag unii dintre ei.
Incurcate sint caile… primariei!
Oamenii din Dobresti se declara multumiti de „echipa“ care le gospodareste comuna, iar viceprimarul spune si el ca intre autoritatile locale domneste buna intelegere si colaborare. Mai ales ca primarul si vicele nu se cunosc de acum, de la ultimele alegeri, ci de pe vremuri, de cind actualul vice era presedinte de CAP, iar actualul primar era soferul lui! Si chiar daca in primarie au ajuns fiecare de la alt partid, pina la urma, s-au inteles si aici, iar primarul s-a transferat, cu tot cu capital electoral, la PSD, unde mai mare peste filiala locala era, pina la alegerile din iunie 2002, nimeni altul decit… vicele! Oricum, politica nu e totul, iar daca oamenii spun ca n-au divergente si nu s-a auzit de nici o rica intre cei doi edili, asta nu poate fi decit de bine!
„Hai ca l-am impuscat pe Ceausescu, da’ nu trebuia sa impuscam si sistemul de irigatii!“
La 13 ani dupa evenimentele din ’89, asta e concluzia la care a ajuns Dumitru Robeanu, viceprimarul comunei Dobresti. Si omul chiar stie ce spune, pentru ca de la an la an a vazut cum se alege praful de agricultura. Din zootehnie a ramas doar numele, din sistemul de irigatii, au ramas tevile – si alea „prin curtile oamenilor“, iar din culturi au ramas… buruienile, mai mari ca niciodata! „In viata mea nu am vazut dudai asa mari ca anul asta! Aproape un metru! Si, de la ploi, cresc de nu-ti vine sa crezi ochilor!“
Telefon cu zimbet
In biroul vicelui din Dobresti, nu tu afis electoral, nu tu sigla de partid… nimic politic! „Sinteti independent?“, ne miram noi. „Nu“, zimbeste cu subinteles vicele. Apreciem discretia membrului de partid si incercam sa ghicim culoarea politica. Noroc cu telefonul, care are aplicat pe disc un miniportret cu chipul zimbitor al presedintelui tarii. Portret care va suferi, in curind, un transplant de… telefon, de indata ce va incepe sa functioneze centrala telefonica digitala deja instalata in comuna.
„Hai la Max, ca da cu spuma“
Cam asa s-ar indemna la sfirsit de saptamina tinerii din Valea Stanciului, Dobresti, Sadova, Bratovoiesti si alte comune limitrofe. Din spusele lor, Disco Max e cea mai tare discoteca de la Craiova la Dabuleni si da clasa multor localuri de distractii din oras. Muzica noua, ultimul… racnet (si, culmea, fara exces de manele!), jocuri de lumini, atmosfera selecta si spuma de Timisoara, imprastiata dupa ultima tehnologie. „Ce fel de spuma?“, am intrebat, suspectind vreun dus rece aplicat tinerilor petrecareti. „De mare“, a venit si explicatia.
