Usi deschise la Bruxelles: scandal sau pupat Piata Endependentei?

Ce se mai intimpla nou in ceea ce priveste problema modului in care s-au atribuit fondurile PHARE in Romania, tema delicata in sine, dar care devine, pe zi ce trece, obiectul unei dezbateri publice din ce in ce mai aprinse?

Dat fiind faptul ca se parea ca, acasa, s-au dat toate raspunsurile posibile (pe de o parte afirmatiile foarte transante ale staf-ului Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti si, pe de alta parte, negarile dure venite din partea unor eminenti membri ai guvernului), noi ne-am continuat demersul ziaristic firesc, cautind sa vedem care este pozitia oficiala a celor de la OLAF, atit de temutul organism european pentru represiunea fraudelor financiare.

Dl. Alessandro Buttice, purtatorul de cuvint al OLAF, in exclusivitate pentru ziarul nostru, „nu poate nici confirma, nici infirma“ existenta unei anchete a OLAF in Romania asupra atribuirii de fonduri PHARE, aceasta „datorita faptului ca secretul este in interesul anchetei“. Pe de alta parte insa, ceea ce Domnia sa confirma in mod formal este ca, in prezent, OLAF stringe in Romania date si informatii necesare pentru activitatea sa de ancheta. In acest context, noi reamintim ca nu trebuie uitat ca, inaintea anuntarii formale a declansarii procedurii de ancheta, OLAF este obligat sa procedeze la stringerea de date si informatii, etapa care, in fapt, se poate constitui ca o prima parte a anchetei propriu-zise.

Si ce se va intimpla daca setul de informatii primite la Bruxelles se confirma? „Daca vom constata suspiciuni de frauda sau neregularitati, datoria noastra este sa declansam o ancheta in baza competentelor care ne-au fost acordate de legislatorul european. OLAF are numai puteri administrative, dar intotdeauna actioneaza in strinsa cooperare cu autoritatile nationale judiciare, politienesti si administrative, deci si cu cele din Romania“.

S-ar putea sa avem foarte repede mai multe noutati privind acest subiect, poate chiar luna viitoare, deoarece atunci se va termina analiza informatiilor care alimenteaza aceasta prima parte a unui demers foarte complex. Dar, pentru ratiuni evidente de procedura interna (la care se adauga vacanta de vara care a lasat staf-ul de la Bruxelles doar in formula minimala de urgenta), purtatorul de cuvint al OLAF a ramas, chiar si la finele conversatiei noastre, pe aceeasi sibilinic atitudine de a „nu confirma si nu infirma nimic“. Ceea ce, pe de alta parte, evident, lasa usa larg deschisa.

Aceasta in ceea ce priveste OLAF, dar, chiar daca la Bruxelles aparent toata lumea e plecata undeva in vacanta, liniile telefonice suna continuu. Asa am aflat de la o sursa comunitara, care doreste sa-si pastreze anonimatul, care ar fi culisele acestui scandal care ameninta sa ia proportii. Povestea spune ca, la inceputul anului 2002, la Bucuresti soseste o echipa de control pe tema atribuirii de fonduri PHARE, echipa cu personal din cadrul Departamentului Romania din Directia generala „Extindere“ a Comisiei Europene. Ajunsesera pina la Bruxelles zvonuri privind organizarea nu tocmai ortodoxa a unor prelicitatii pentru proiecte PHARE in zona centrala a tarii. Echipa si-a facut datoria, a fost pe teren, a cercetat ce a cercetat si s-a intors la Bucuresti, unde a dorit sa stea de vorba cu dl ministru al prognozei si dezvoltarii. Asa s-a si intimplat, numai ca – spune povestea – domnul ministru s-ar fi infuriat atit de tare incit a negat totul si s-a impotrivit fie si ideii de ancheta. Adevarat sa fie? Nu stim, dar sursa noastra spune ca imediat s-a facut apel la bunele oficii ale doamnei ministru Puwak, care, mai diplomata, a promis efectuarea unor cercetari si numirea unei comisii speciale in acest scop. Adevarat sa fie oare? Nu stim, dar povestea merge si mai departe, spunind ca s-au produs si rezultate, dar cam tirziu si deloc convingatoare, stirnind iritare la forurile competente de la Bucuresti (adica la De-legatia Comisiei Europene) si de la Bruxelles. De unde declansarea unor noi proceduri, mult mai ample, cele care par a se desfasura in prezent.

Ce se verifica? Daca sint adevarate sau nu acuzatiile ca licitatiile pentru fonduri PHARE au fost organizate „pe ochi frumosi“ si ca „lozul era tras“ de dinainte. Problema insa nu e deloc simpla. Asta pentru ca exista trei modalitati de organizare si atribuire de fonduri PHARE. Prima priveste tarile membre UE, unde intreaga procedura este controlata exclusiv de organismul specializat din tara respectiva, fara nici un amestec al celor de la Bruxelles. A doua procedura priveste tarile candidate, acolo unde licitatiile se organizeaza de un organism national abilitat (in cazul nostru, ministrul prognozei si dezvoltarii) si programul este urmarit de ordonatorul unic de fonduri (adica de doamna Puwak). Validarea tuturor licitatiilor, deci si a corectitudinii intregului proces de identificare a proiectelor, de alegere a candidatilor si studiu de dosar se face de catre cei de la Delegatia Comisiei Europene.

In fine, mai exista o a treia procedura, folosita pentru cate-goria „terte tari“, in care intreaga raspundere revine Comisiei Europene.

Vechiul proverb „dai in mine, dai in tine“ se pare ca a fost rememorat de cei care, pe de o parte, spun ca nu maninca usturoi decit in varianta comunitara, adica pastilele cu usturoi nemirositor, si pe de alta, acuza presa de mirsavie antinationala. Demers interesant, usor nervos si specific unei anumite scoli de propaganda si contrapropaganda. Numai ca, iata, povestile pe care le auzim au toate un final deschis si, cel putin la Bruxelles, nimeni nu afirma nimic transant.

Dupa cum spuneam, lasind in mod voit, ostentativ chiar, o usa larg deschisa. Va inchipuiti spre ce anume?