Accidentul vascular cerebral (AVC) sau ictusul consta in intreruperea brusca a fluxului de singe din creier. Acesta se poate produce in una dintre urmatoarele situatii: un cheag mobil (embolus) de singe aflat in curentul sanguin se opreste intr-o artera a creierului, blocind curgerea singelui; un cheag stabil (trombus) de singe se dezvolta pe un perete al vasului de singe si blocheaza curgerea; o hemoragie produsa de ruperea unei zone slabite din peretele unei artere cerebrale.
Singele transporta oxigen si substante nutritive la creier, pentru a hrani celulele nervoase si tesutul. Cind, la o anumita zona din creier, cantitatea de singe care ajunge este insuficienta, asupra celulelelor nervoase se produce un deficit de oxigen si mor repede. Simptomele pacientului reflecta care anume celule nervoase au murit.
In cazul in care bolnavul este paralizat pe partea stinga, inseamna ca celulele din creier care controleaza miscarile pe acea parte a corpului sint cele afectate.
Daca pacientul este afazic (nu poate vorbi sau comunica), celulele din centrii vorbirii sint cele care nu au primit suficient oxigen.
Uneori, sint afectate doar celulele care conduc instructiunile de la centrul de control din creier la muschi. In aceasta situatie, pacientul poate sa-si recapete controlul asupra muschilor, invatind sa foloseasca alti nervi care ocolesc zona bolnava.
Cum se trateaza
Tratamentul AVC cuprinde mai multe componente: medicamente care previn formarea cheagurilor de singe; terapie fizicala, care sa-l invete pe pacient cum sa-si foloseasca muschii paralizati; reeducarea vorbirii, pentru a-l ajuta pe pacient sa invete sa comunice; antrenamentul vezicii urinare si al intestinelor, pentru a-l ajuta pe pacient sa-si recapete controlul asupra lor; masuri de securitate, pentru a-l ajuta pe pacient sa compenseze pierderea unora dintre simturi; ghid pentru viata de zi cu zi, care sa-i reduca riscul unui nou AVC.
Medicamentele au rolul sa reduca sansele de aparitie a unor noi cheaguri. Acestea scad capacitatea de coagulare a singelui, facind-ul „mai subtire“. Toate au ca efect secundar riscul mai mare de hemoragie. Daca se observa hemoragii gingivale la spalatul pe dinti, la traumatisme extrem de usoare sau hemoragii spontane, precum si scaune cu singe rosu sau negru, expectoratii cu singe, bolnavul va intrerupe imediat tratamentul si se va adresa de urgenta medicului.
Exercitiile pentru membrele afectate sint necesare, pentru a intinde tesuturile moi si pentru a preveni contractura in articulatie (fixatia). De asemenea, exercitiile imbunatatesc circulatia si previn aparitia de noi cheaguri.
Identificarea semnelor premonitorii ale atacului vascular cerebral si prevenirea acestora
Urmatoarele semne pot anunta aparitia unui AVC: durerea de cap puternica; confuzia; ameteala; dezechilibrul.
Pentru a preveni aparitia unui atac vascular cerebral trebuie luate citeva masuri medicale, in special de catre bolnavii care manifesta si alte afectiuni. Este necesara tratarea bolilor care accelereaza ateroscleroza, precum diabetul si hipertensiunea, care creste presiunea in vasele cerebrale slabite.
Pacientii care au suferit deja un AVC trebuie sa evite obezitatea, renuntind la mincarurile sarate si cu colesterol. Trebuie evitate eforturile si stresurile bruste, care cresc tensiunea arteriala.
Pacientii trebuie sa fie cit mai activi, statul prelungit la pat favorizeaza formarea cheagurilor. In plus, este interzis fumatul deoarece duce la constrictia vaselor cerebrale si scade astfel cantitatea de singe livrata creierului.
