La nici 30 de kilometri de Craiova a incremenit comuna Sopot cu satele sale: Belot, Pietroaia, Sirsca, Bascov, Pereni si Cernat. Doua mii de suflete vegeteaza in speranta unui trai mai bun din nu se stie ce si nu se stie cum. Doua din cele sapte sate, Pietroaia si Bascovul, insirate pe coasta unor dealuri din zona sint de fiecare data cind ploua inundate cu aluviuni aduse de suvoaiele de pe versanti. Anul acesta, ce nu a fost distrus de seceta necrutatoare a fost inundat, iar locuitorii, majoritatea crescatori de animale, asteapta sa se schimbe ceva in viata lor, care a incremenit intr-o alta epoca.
Cladirea primariei a fost jucata la pocher
Ion Cimpoeru, contabilul Primariei Sopot, povesteste ca saracia a uniformizat oamenii din aceste locuri, unde de mai multi ani nu se intimpla nimic deosebit. Cladirea primariei, fosta resedinta a boierilor Braboveni, are istoria ei tragicomica. Nimeni nu mai stie in ce an a fost construita, dar s-au gasit documente care spun ca a fost renovata in anul 1862. Unul dintre boierii Braboveni, care a avut in zona intinse mosii, avea resedinta aici. Tot in conac, boierul, un impatimit al jocurilor de noroc, organiza partide celebre de pocher la care miza era o mosie sau un conac. Pentru ca nu a fost din fire un norocos, Braboveanu a pierdut la pocher conacul in favoarea boierului Sava Somanescu. Urmasii fostilor clacasi de pe mosie povestesc ca Braboveanu, dupa ce a pierdut conacul, si-a jucat si nevasta la acelasi joc, pierzind-o o data cu conacul. Despre nevasta lui Braboveanu, cistigata la pocher de Somanescu, nu mai stie nimeni nimic, dar despre conac oamenii isi amintesc ca inainte de nationalizare Sava Somanescu l-a donat Eforiei Spitalelor. Dupa ce au trecut evenimentele tulburi, cladirea a servit ca primarie comunei. In 1995, fostul conac a luat foc si a fost distrus in proportie de 80%. Refacuta dupa incendiul devastator, din 1998 cladirea adaposteste sediul primariei, postul de politie si posta comunala.
Telefonul functioneaza doar pe vreme buna
Telefonul primariei are ton in functie de schimbarile meteorologice. Daca ploua, ninge sau bate vintul, ori se uda cablurile, ori se rup. Daca e soare puternic iar nu e bine, ca se dilata sirmele si contactele, spune contabilul primariei. De cind cu tarifele majorate, primaria nu si-a mai putut achita factura telefonica de trei luni. Dintr-un buget de patru miliarde de lei din care 25% reprezinta salariile cadrelor didactice, 25% salariile functionarilor si cheltuielile din primarie, iar 50% reprezinta fondurile alocate pentru plata ajutorului social, nu se poate face mare lucru. Cei 160 de titulari de dosare de ajutor social nu si-au mai primit banii din luna martie si nici nu se prea stie cind ii vor lua.
In comuna, cine are picioare bune nu poate sa invete carte
Desi comuna este foarte aproape de Craiova, din cauza saraciei, tinerii au plecat de mult de acasa, iar populatia ramasa are o medie de virsta de 60 de ani. Putinii copii care s-au mai nascut si care au crescut in zona mergeau pina de curind la cele patru scoli din satele Sopot, Belot, Pietroaia si Bascov. Pentru ca functionarea celor patru scoli nu se justifica financiar, Inspectoratul Scolar a mutat clasele V-VIII la Scoala generala din satul Belot, unde urma sa vina si copiii din Gogosu. Pentru ca nu s-a gasit un mijloc de transport cu care copiii din Gogosu sa parcurga zilnic cei 12 km ce-i desparteau de scoala unde fusesera arondati s-a renuntat deocamdata la idee. Cei din Sopot invata de anul trecut la Belot iar cei 5 km pina la scoala ii parcurg cu miocrobuzul repartizat de inspectorat.
La Pietroaia a batut piatra
Dupa o vara fierbinte care a uscat tot ce putea fi mestecat de vite, saptamina trecuta a venit ploaia cu furtuna, incununata de piatra. Suvoaiele revarsate de pe versantii dealurilor intre care sta ca intr-o caldare Pietroaia au umplut satul cu aluviuni. Gospodarii intregi au fost inundate cu namol si pentru ca lui Dumnezeu i s-a parut ca nu e destul a mai tras si o perdea de piatra. Porumbul care scapase cit de cit de seceta a fost facut ferfenita, iar strugurii din viile de pe coastele dealurilor au fost rupti de vijelie si adusi in sat. La Gheorghita Mitran apa din fintina nu mai poate fi bauta, iar canalul care trece prin curtea ei a fost rupt de suvoaiele care i-au luat si pasarile din curte. Lui Petru Dica i-a intrat apa in casa cu etaj si i-a umplut parterul cu namol de i-a trebuit o saptamina sa-l scoata din casa. Viitura care a navalit de pe deal ca de fiecare data cind ploua torential a umplut soseaua de aluviuni in asa fel incit, ca sa o poata reda circulatiei, primaria a trebuit sa aduca un tractor cu lama sa dezafecteze soseaua.
„S-au cheltuit atitia bani pentru tot felul de lucruri si noi am ramas sa fim inundati aici. Daca nu se va face nimic, intr-o zi, viitura ne va lua si casa. Ar trebui sa desfunde macar canalele care traverseaza soseaua ca apa sa nu mai vina peste noi si sa se duca in vale pe canalele care exista prin curti din loc in loc. Pentru ca sintem amariti, nu ne ajuta nimeni.“ La citeva zile dupa potopul ce s-a abatut peste satul Pietroaia mai ramasesera mormanele de namol la marginea soselei, dar spaima oamenilor nu trecuse inca.
