Legea Lupu – cuiul din talpa primariilor
La Plenita, Legea 1/2000 este greu de aplicat. 160 de hectare asteapta sa fie
date proprietarilor. In timp ce reprezentantii Prefecturii Dolj sint mereu certati de premierul Adrian Nastase pentru ca „judetul este codas la eliberarea titlurilor de proprietate“, primarul Mihai Stanciu nu stie „cum sa dea de proprietarii de drept“ ai pamintului. „Oamenii sint raspinditi in tara si nu putem sa-i punem in posesie pentru ca avem nevoie de semnatura lor. Ne gindim sa-i punem in posesie fara semnatura lor“, a gasit primarul din comuna solutia salvatoare.
„Este prea mare si nu stiu ce sa fac cu ea“
Unitatea militara de pe raza comunei Plenita trebuie dezafectata. Cele 147 de
cladiri si cele 300 de hectare de pamint urmeaza sa treaca in patrimoniul primariei. Mihai Stanciu, primarul comunei, spune ca nu are ce face cu unitatea militara: „Este prea mare si nu stiu ce sa fac cu ea. Cred ca autoritatile judetene ar trebui sa o transforme intr-un camin de copii sau penitenciar de minori“. Pina se vor gindi cei de la judet ce destinatie sa dea fostei unitati militare, Primaria Plenita trebuie sa suporte cheltuielile de paza si conservare.
Primaria din Plenita se vrea manager de echipa de fotbal
Victoria Plenita este echipa de fotbal din comuna care „se zbate in saracie si nevoi“. Nu tu mingi, nu tu echipament sportiv, nu tu sponsori. Pentru ca echipa este „privata“, primaria „nu are cadru legal sa o sustina financiar“. „Este deturnare de fonduri. Le pot da bani doar daca echipa este donata Consiliului Local Plenita. Asa pot justifica banii pe care ii investesc in echipa. Altfel, nu am cum sa le dau bani. Este o echipa bunicica care am inteles ca este pe locul doi sau trei in divizia D“, a spus Mihai Stanciu, edilul sef al comunei.
Comuna cu pretentii de oras
Plenita este pe cale sa devina oras. Parlamentarii pregatesc de mult aceasta transformare, insa dupa ce a trecut de Camera Deputatilor, „proiectul s-a intepenit la Senat“. Primarul este de parere ca Plenita, o comuna cu peste cinci mii de locuitori, are infrastructura necesara sa devina oras. Si pentru a demonstra ca sint gata de transformare ca niste „oraseni in devenire ce sint“, plenitenii, care stau la bloc, au restante la intretinere de peste 300 de milioane de lei.
De frica secetei, taranii nu mai cultiva porumb
Dupa ce si-au vazut griul distrus de secete, taranii sint rezervati cind se pune problema infiintarii culturilor de porumb. Si asta, pe de-o parte din pricina secetei care a uscat pamintul si nu-i incurajeaza deloc pe oameni sa se duca la cimp si sa insaminteze porumbul, iar pe de alta, din lipsa banilor. „Dintr-un foc, numai pentru un hectar trebuie sa scot din buzunar vreo patru milioane de lei. Doar atit pentru ca nici nu ma mai gindesc sa-l ierbicidez. Asa m-ar costa aproape dublu“, spune suparat un taran.
Venitul minim garantat – un fel de gaura neagra a bugetului local
Acordarea venitului minim garantat a devenit pentru toate primariile un fel de
gaura neagra care inghite sume mari de bani. Pentru plata celor 95 de dosare, Primaria Plenita trebuie sa dea aproape un miliard de lei. Din suma respectiva, primaria trebuie sa scoata din buzunarul propriu peste 200 de milioane de lei. Dar nu toti banii ajung la nevoiasi, asa cum ar fi normal, pentru ca acesti au restante la impozitul pe terenuri si cladiri, iar primarul le opreste din venitul minim garantat.
Munca in zadar
Tot la Plenita, aproape 300 de titluri de proprietate trebuie anulate. Din
neatentia functionarilor primariei, numele proprietarilor, vecinii sau chiar suprafetele de teren detinute au fost trecute gresit. Acolo unde s-a sesizat la timp greseala, titlul a fost anulat pe loc. Dar in circuit au mai ramas aproape 300 de titluri care contin greseli. Anularea se poate face numai in fata instantei, pe cheltuiala beneficiarului.
