România şi Bulgaria – restante la deschiderea arhivelor comunismului

La 17 ani de la căderea comunismului, lustraţia şi decomunizarea sunt două teme care preocupă Europa de Est. Totuşi, nici un stat din fostul bloc comunist nu a reuşit să aplice metoda "adevăr şi reconciliere", scrie cotidianul francez Le Monde.
Dacă Ungaria a ales metoda lustraţiei lente, iar ţările baltice s-au lovit de obstacolul rusesc în procesul de decomunizare, România şi Bulgaria întârzie să deschidă arhivele comunismului, notează cotidianul francez. Chiar dacă România a reacţionat rapid la căderea Zidului Berlinului şi i-a condamnat imediat pe soţii Ceauşescu, nu a fost la fel de rapidă în ceea ce priveşte decomunizarea, problema arhivelor rămânând mult timp acută atât în România cât şi în Bulgaria. În Bulgaria, o lege a lustraţiei adoptată în 1992 a fost abrogată trei ani mai târziu. În România, preşedintele Traian Băsescu a declarat că România "nu ar fi intrat în UE dacă nu deschidea arhivele Securităţii", aminteşte Le Monde. "România nu ar fi putut intra în Uniunea Europeană dacă nu ar fi deschis arhivele Securităţii", a spus Traian Băsescu în august 2006, în cadrul primei sale vizite la Consiliul Naţional însărcinat cu studiul arhivelor Securităţii.