Ritmul fără precedent al schimbărilor din ultimele două, trei decenii face ca urmele trecutului să dispară cu o repeziciune nemaiîntâlnită. Bunuri culturale care au rezistat mii de ani au dispărut în câteva decenii. 20 de monumente din judeţul Vâlcea, aflate în Patrimoniul Cultural Naţional, sunt într-o stare avansată de degradare şi au nevoie de conservare, dar nu sunt fonduri.
Vâlcea. Judeţul Vâlcea a moştenit un considerabil tezaur patrimonial, dacă judecăm după numărul şi valoarea culturală, istorică şi artistică. Zestrea judeţului cuprinde 89 de monumente şi situri arheologice, 360 de monumente şi ansambluri de arhitectură, 56 de monumente comemorative de artă, 13 zone urbane şi rurale protejate, la care se adaugă un însemnat număr de obiecte de artă, îndeosebi ecleziastică, şi peste 10.500 de volume de carte veche. „Bisericile săteşti, în special cele din lemn, casele şi conacele lăsate în părăsire de proprietari, cruci de lemn şi de piatră se află într-un continuu şi iremediabil proces de degradare. În România există un pachet de legi speciale pentru protecţia patrimoniului cultural. Ţara noastră a ratificat, de asemenea, cele mai importante convenţii internaţionale în domeniu. Prin urmare, acum nu legile ne lipsesc, ci voinţa şi mijloacele de aplicare a lor“, a declarat Florin Epure, directorul executiv al Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional (DCCPCN) Vâlcea.
Anul acesta au fost propuse pentru finanţare, în cadrul Planului Naţional de Restaurare al Ministerului Culturii şi Cultelor, zece monumente istorice din judeţul Vâlcea: Mănăstirea Hurezi, Bolniţa Mănăstirii Bistriţa; Mănăstirea Dintr-un Lemn, „Sf. Voievozi“ Câinenii Mici, Mănăstirea Berislăveşti, Schitul Fedeleşoiu, „Cuvioasa Paraschiva“ din Călimăneşti, „Adormirea Maicii Domnului“ de la Ocnele Mari, „Sf. Voievozi“ din Şirineasa, „Intrarea în Biserică“ din Slătioara.
„Fondurile sunt insuficiente pentru acoperirea tuturor cheltuielilor necesare lucrărilor de restaurare. În ultimul an, aceste monumente nu au mai fost evaluate pentru a vedea de ce sumă avem nevoie pentru restaurarea lor, dar, oricum, e vorba de foarte mulţi bani. Avem promisiuni de finanţare anul acesta de la Ministerul Culturii şi Cultelor pentru restaurarea unor locaşuri de cult şi cămine culturale“, a spus Florin Epure.
20 de monumente au nevoie de conservare
În prezent, 20 de monumente se află într-o stare avansată de degradare şi se caută soluţii de finanţare pentru locaşurile de cult: „Sf. Vasile“ – Horezu, care are nevoie de lucrări de consolidare şi restaurare frescă; fosta Mănăstire Mamu – Lungeşti, refacerea picturii; „Intrarea în Biserică“ şi „Sf. Ioan Botezătorul“ – Horezu, restaurarea frescei; „Sf. Nicolae“ – Fârtăţeşti, consolidarea turnului clopotniţei; „Toţi Sfinţii“ – Proieni, restaurarea frescei; „Buna Vestire“ – Copăceni, expertiză tehnică a structurii de rezistenţă şi lucrări de consolidare/restaurare; Schitul Morunglavu – Ştefăneşti, consolidarea bisericii şi chiliilor; Schitul Climent – Pietrari, lucrări de consolidare, schimbarea acoperişului din şiţă; „Înălţarea Domnului“ – Dănicei, înlocuirea acoperişului; „Sf. Trei Ierarhi“ – Dănicei, lucrări urgente de conservare; „Buna Vestire“ – Popeşti, consolidarea construcţiei şi a frescei; „Cuvioasa Paraschiva“ – Vaideeni, consolidare, execuţie dren, refacere învelitoare; „Sf. Gheorghe“ – Ocnele Mari, expertiză tehnică, studiu de fezabilitate, proiectare; „Sf. Nicolae“ – Costeşti, consolidare/restaurare; „Adormirea Maicii Domnului“ – Costeşti, consolidare clopotniţă; „Sf. Nicolae“- Măldăreşti, conservare/restaurare; „Adormirea Maicii Domnului“- Stăneşti, restaurare pictură; Fântâna Brătienilor – Malaia, consolidare, conservare/restaurare; Casa Voichiţa din Grădiştea.
Proiect pentru realizarea unui laborator de restaurare a cărţii de patrimoniu
Patrimoniul cultural mobil aflat în proprietatea muzeelor şi colecţiilor vâlcene este în curs de inventariere computerizată. Cartea veche de patrimoniu se află în stare relativ bună de conservare la cei 11 deţinători: Episcopia Râmnicului (1.820 de volume), Mănăstirile Hurezi, Cozia, Bistriţa, Govora, Turnu, Dintr-un Lemn (8.448 de volume), Muzeul Judeţean Vâlcea (234 de volume), Biblioteca Judeţeană (29 de volume), Direcţia Judeţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale (16 volume). „Pentru a rezista peste timp, cartea are nevoie de condiţii speciale de depozitare şi păstrare în condiţii improprii. Cartea veche de patrimoniu trebuie să se bucure de o atenţie sporită şi de un tratament special. Este necesar măcar un laborator de restaurare a cărţii de patrimoniu la nivelul judeţului, deoarece se ştie foarte bine că, pentru cultură, cartea este şi va rămâne cel mai important reper“, a susţinut Florin Epure.
Problemele cu care se confruntă tezaurul patrimonial din Vâlcea au fost prezentate în şedinţa Colegiului Prefectural de vineri, pentru a găsi soluţii de rezolvare a problemelor. „Situaţia nu e catastrofală, dar trebuie să ne gândim şi să găsim soluţii pentru a rezolva problemele“, a afirmat Radu Renga, subprefectul judeţului.
În urma şedinţei, a fost supusă aprobării Colegiului Prefectural o hotărâre în stadiul de proiect pentru iniţierea unui proiect de hotărâre de guvern în vederea alocării prin Ministerul Culturii şi Cultelor a fondurilor necesare realizării unui laborator de restaurare a cărţii de patrimoniu, în parteneriat cu Episcopia Râmnicului.
