Migrena ar putea fi o afecțiune mult mai complexă decât o simplă durere de cap. Un studiu realizat în Norvegia, pe date medicale și genetice provenite de la peste 43.000 de persoane, arată că inteligența artificială poate identifica persoane cu migrenă chiar și atunci când algoritmul nu primește informații despre caracteristicile durerii de cap. Descoperirea susține ideea că boala lasă în organism semnături biologice care ar putea ajuta, în viitor, la diagnostic și la alegerea tratamentului.
Cercetătorii de la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie au analizat date provenite din Trøndelag Health Study, un amplu studiu populațional din Norvegia. Studiul publicat în revista Neurology sugerează însă că boala lasă urme biologice care depășesc cu mult episodul de durere de cap, potrivit news.ro.
Pentru analiza diagnostică au fost incluse 43.197 de persoane, dintre care 8.974 au fost clasificate ca având migrenă. Algoritmul a primit informații despre starea generală de sănătate, sănătatea mintală, afecțiuni cardiovasculare și musculoscheletale, somn, activitate fizică, medicamente, caracteristici demografice și date genetice.
Un aspect important este că modelul nu a primit informații despre caracteristicile durerii de cap.
Cu toate acestea, cel mai performant model a obținut un scor AUC de 0,80 în analiza inițială și 0,79 pe un set separat de testare. AUC este o măsură utilizată pentru a evalua capacitatea unui model de a face diferența între două categorii.
Adăugarea informațiilor genetice a îmbunătățit doar marginal performanța, ceea ce sugerează că datele clinice generale au avut deja o contribuție importantă.
Vârsta, durerile de gât și menstruația, printre factorii importanți
Potrivit cercetătorilor, vârsta a fost cel mai important factor utilizat de model, urmată de elemente precum durerile de gât, menstruația și greața.
Cercetătorii au încercat apoi să stabilească dacă persoanele cu migrenă pot fi împărțite în grupuri distincte pe baza caracteristicilor lor.
Dintre cei 12.185 de participanți pentru care existau suficiente informații despre durerile de cap, algoritmul a identificat un grup de 1.425 de persoane. În acest grup, 94% îndeplineau criteriile cercetătorilor pentru migrenă.
Patru subgrupuri cu caracteristici diferite
Grupul identificat de algoritm a putut fi împărțit în patru subgrupuri.
Primul era format exclusiv din bărbați. Al doilea se caracteriza prin dureri de gât pronunțate. Al treilea combina mai multe tipuri de dureri musculoscheletale cu anxietate și depresie.
Cel de-al patrulea subgrup semăna cel mai mult cu ceea ce medicii recunosc drept migrenă „clasică”, inclusiv prin prezența aurei.
Aura poate include temporar lumini intermitente, linii în zigzag, pete oarbe, furnicături, amorțeală sau dificultăți de vorbire, înaintea ori în timpul unui episod de migrenă.
Și semnalele genetice au diferit între subgrupuri. Cercetătorii au constatat că scorurile genetice construite cu ajutorul tehnicilor de machine learning au separat mai bine subgrupurile decât scorurile poligenice convenționale.
Descoperirea ar putea schimba modul în care este ales tratamentul
Rezultatele ar putea avea implicații importante pentru tratamentul migrenei. În prezent, aceeași terapie poate funcționa foarte bine pentru un pacient și mult mai slab pentru altul.
Dacă există mai multe forme biologice ale migrenei, aceste diferențe ar putea contribui la răspunsul diferit la tratament.
Pe viitor, identificarea unor astfel de „semnături” biologice ar putea ajuta medicii să stabilească mai precis ce tratament are cele mai mari șanse să funcționeze pentru fiecare pacient, reducând abordarea bazată în mare parte pe încercare și ajustare.
AI nu poate diagnostica încă migrena în cabinet
Rezultatele studiului nu înseamnă că inteligența artificială poate diagnostica deja migrena în practica medicală și nici că au fost stabilite oficial patru noi forme ale bolii.
Autorii vorbesc despre subgrupuri identificate prin algoritmi și despre dovezi care susțin ipoteza că migrena ar putea reprezenta un spectru de afecțiuni biologice.
Cercetarea este observațională, iar rezultatele trebuie validate în alte populații înainte ca acestea să poată conduce la schimbări în practica medicală.
Totuși, studiul indică o direcție importantă pentru cercetare. Dacă migrena poate fi identificată prin combinații de date clinice și genetice, viitorul diagnosticului ar putea depinde nu doar de descrierea durerii de cap, ci și de identificarea modificărilor biologice asociate bolii.
