Populația rezidentă a României a ajuns la 19,041 milioane de persoane la 1 ianuarie 2026, în scădere cu 1.829 de persoane față de anul precedent. Deși România a înregistrat un sold pozitiv al migrației internaționale, acesta nu a reușit să compenseze sporul natural negativ. Datele INS arată, totodată, o accentuare a îmbătrânirii populației.
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, populația rezidentă a României era de 19,041 milioane de persoane la începutul acestui an.
Față de 1 ianuarie 2025, populația a scăzut cu 1.829 de persoane. Principala cauză a declinului este sporul natural negativ, care a ajuns la 104.100 de persoane.
În schimb, România a continuat să fie o țară de imigrare. În 2025, numărul persoanelor care au venit în România l-a depășit pe cel al emigranților cu 102.200 de persoane, transmite Agerpres.
Diferența dintre cele două fenomene explică de ce populația rezidentă a rămas relativ stabilă, în ciuda bilanțului natural puternic negativ.
Mai mulți oameni locuiesc în mediul urban
La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă din mediul urban era de 9,792 milioane de persoane, în creștere cu 0,2% față de anul anterior. Populația feminină număra 9,744 milioane de persoane, în scădere cu 0,1% față de 1 ianuarie 2025.
În ceea ce privește migrația internațională, bărbații au reprezentat majoritatea atât în rândul emigranților, cu 57,9%, cât și în cel al imigranților, cu 58,6%.
România are tot mai mulți vârstnici și tot mai puțini copii
Una dintre cele mai importante tendințe evidențiate de statistica INS este accentuarea procesului de îmbătrânire demografică. Ponderea persoanelor de 65 de ani și peste a crescut de la 20,3% în 2025 la 20,5% la începutul anului 2026.
În același timp, ponderea copiilor cu vârste între 0 și 14 ani a scăzut de la 15,4% la 15,1%. Astfel, populația vârstnică devine tot mai numeroasă în raport cu cea tânără.
Aproape 136 de vârstnici la 100 de tineri
Indicele de îmbătrânire demografică a crescut semnificativ într-un singur an. Dacă la 1 ianuarie 2025 erau 131,3 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, la începutul acestui an raportul a ajuns la 135,9 persoane vârstnice la 100 de tineri.
Datele indică astfel o schimbare treptată a structurii populației, cu implicații importante pentru piața muncii, sistemul de pensii și serviciile medicale și sociale.
În schimb, raportul de dependență demografică a scăzut ușor, de la 55,6 la 55,2 persoane tinere și vârstnice la 100 de persoane adulte.
Datele sunt încă provizorii
INS precizează că populația rezidentă include toate persoanele, indiferent de cetățenie, care au reședința obișnuită în România pentru o perioadă de cel puțin 12 luni. Datele pentru 1 ianuarie 2026 sunt provizorii și urmează să fie revizuite în decembrie 2026.
În estimarea populației rezidente sunt incluși și cetățenii ucraineni care beneficiază de protecție temporară pe teritoriul României, în contextul războiului din Ucraina.
Citeşte şi: Aproape 100 de amenzi pe DN 7, într-o singură după-amiază
