Expertizele psihiatrice post-mortem, mai putin relevante in lipsa unor documente medicale

Expertizele psihiatrice post-mortem, asa cum este cea realizata in cazul procurorului Cristian Panait, sint mai putin relevante in lipsa unor documente medicale care sa dovedeasca faptul ca persoana respectiva a suferit de o afectiune psihica, este de parere ca profesorul Vladimir Belis, fostul director general al Institutului National de Medicina Legala „Mina Minovici“ din Bucuresti.

Profesorul Belis a declarat ieri ca este pentru prima data cind se confrunta cu o asemenea expertiza, care nu este inclusa in procedura medico-legala psihiatrica, aceasta desfasurindu-se in baza unei metodologii bine determinate.

La rindul sau, actualul sef al institutiei, Dan Dremengiu, a declarat ca expertizele psihiatrice post-mortem sint realizate de catre specialisti la solicitarea instantelor si constau in alcatuirea portretului psihiatric al persoanei din ultima perioada de viata, pe baza declaratiilor celor cu care a venit in contact, precum si din analiza unor documente medicale, daca acestea exista.

„Din punctul meu de vedere, analizind raportul medico-legal si primele declaratii ale mamei si matusei procurorului Cristian Panait, barbatul s-a sinucis“, a mai spus directorul general. „Nu cred ca analiza psihologica poate dovedi ce s-a intimplat in mintea unui om, in momentul in care a luat decizia sa se sinucida. In general, barbatii au un instinct de autoconservare foarte mare, de aceea este greu de stabilit ce s-a putut intimpla intr-un anume moment“, a mai spus Dermengiu.

Pentru intocmirea portretului psihiatric al lui Panait, INML a solicitat parerea unor experti in psihiatrie, profesori universitari de prestigiu, apreciind ca acest caz, intens mediatizat, trebuie analizat de experti in domeniu. INML a primit, in ultimii ani, solicitari de expertiza psihiatrica post-mortem la solicitarea tribunalului in cazul unor procese privind testamentul, donatia, un act de vinzare cumparare (acte de dispozitie). Intr-o prima etapa, membrii comisiei analizeaza documentele medicale, daca exista, legate de starea sanatatii defunctului. Daca certificatele medicale confirma o patologie neurologica sau psihiatrica, atunci este emis actul medico-legal psihiatric post-mortem care confirma starea defunctului. In lipsa acestora, poate fi intocmit potretul psihiatric, dar acesta este mai putin concludent. Procurorul Cristian Panait (29 de ani) a murit in dupa-amiaza zilei de 10 aprilie, la Spitalul de Urgenta Floreasca, unde a fost internat dupa ce s-a aruncat de la etajul imobilului in care locuia. A doua zi, Parchetul Curtii Supreme de Justitie a avansat ipoteza sinuciderii procurorului Cristian Panait.

„Decesul a survenit din cauza leziunilor grave suferite prin cadere de la inaltime, pe fondul unui episod suicidar“, comunica Parchetul instantei supreme. Ministerul Public comunica faptul ca, prin rezolutia Parchetului Curtii Supreme de Justitie din 23 mai 2002, emisa in dosarul avind ca obiect stabilirea imprejurarilor, conditiilor si cauzei mortii fostului procuror Cristian Panait, s-a dispus efectuarea unei analize psihopatologice in cadrul Institutului National de Medicina-Legala. Potrivit comunicatului ministerului, nu a fost vorba de dispunerea unei expertize medico-legale psihiatrice „cum, eronat, s-a pretins in mass-media“, iar analiza solicitata este necesara si utila in dosare penale in care se cerceteaza cauzele care au condus la suicid. Ulterior, surse judiciare declarau ca expertiza psihiatrica post-mortem solicitata de procurori in cazul sinuciderii magistratului Cristian Panait este o premiera in drept penal, un astfel de document eliberindu-se de regula in dosare civile.