Eurostat a publicat marți datele privind deficitul bugetar al țărilor din zona UE, pentru trimestrul I din 2026. Raportul deficit public general raportat la PIB s-a situat la 3,1% în zona euro și în UE . România a raportat pe trimestrul I din acest an un deficit de 3,6%, la egalitate cu Germania, Malta și Islanda.
Statisticile Eurostat arată o evoluție spectaculoasă a deficitului bugetar în România. A scăzut constant începând cu al doilea trimestru din 2025 și se apropie de media europeană în primul trimestru din 2026 – 3.1%.
În 2024, România a fost pe primul loc în UE, cu cel mai mare deficit bugetar, în trei din cele patru trimestre ale anului. În ultimele 3 luni din 2024, Malta a depășit, cu puțin deficitul României, potrivit G4Media.ro
Tot în fruntea clasamentului după cel mai mare deficit a fost România și în primele două trimestre din 2025. Începând cu cel de-al treilea trimestru din anul trecut, deficitul a început să scadă constant. În ultimele două trimestre din 2025, România a ocupat locul al doilea, după Polonia, respectiv Bulgaria.
Saltul spectaculos s-a produs în primul trimestru din 2026
Saltul spectaculos s-a produs în primul trimestru din 2026. România este acum pe locul 6, cu 3.6%, la egalitate cu Germani, Malta și Islanda. Clasamentul e condus acum de Bulgaria care a declarat un deficit bugetar de 7.5%, pe primul trimestru din acest an.
Deficitul din zona euro raportat la PIB a scăzut ușor, în Uniunea Europeană, de la 3,2% în trimestrul al patrulea al anului 2025, la 3,1% în primele 3 luni din 2026.
Măsuri de scădere a deficitului
Scăderea deficitului, în al treilea trimestru din 2024, coincide cu aplicarea primelor măsuri al Guvernului Bolojan.
În iulie 2025, executivul a adoptat, prin asumarea răspunderii primul și cel mai amplu pachet menit să reducă cheltuielile statului, să crească veniturile, deci, implicit, să scadă deficitul.
Guvernul a decis atunci:
Diminuarea finanțării partidelor politice.
Majorarea cotei standard de TVA.
Majorarea cotelor reduse de TVA pentru mai multe categorii de bunuri și servicii.
Creșterea accizelor la carburanți.
Majorarea accizelor la alcool și tutun.
Introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru o parte dintre pensiile care anterior erau scutite.
Majorarea impozitării dividendelor.
Creșterea taxării jocurilor de noroc.
Majorarea impozitului aplicabil unor instituții financiare și sectoare cu profit ridicat.
Înghețarea salariilor din sectorul public.
Limitarea angajărilor în administrație.
Reducerea unor sporuri acordate bugetarilor.
Reducerea plafonului pentru sporul de condiții vătămătoare.
Limitarea indemnizațiilor pentru consiliile de administrație ale companiilor de stat.
Ce nu a reușit încă Guvernul este reforma companiilor de stat și reforma administrativă. PSD a depus moțiune de cenzură împreună cu AUR înainte ca legile care urmau să facă aceste reforme să treacă de Parlament.
Citeşte şi: Lucrări pe Valea Oltului, între Călimănești și Câineni, după ce o stâncă a căzut pe DN7
