Păduri întinse de tei sau salcâm, poieni nesfârşite de bujori sau târguri de olari şi covoare olteneşti. Toate acestea, înveşmântate în muzica populară românească şi servite, ţărăneşte, pe ştergare cusute de mână, în mijlocul satului, pot deveni principalul obiectiv al unei vacanţe de neuitat în mediul rural.
Nu doar pensiunile şi hotelurile de patru-cinci stele ori traseele montane atrag turiştii în Oltenia. Sărbători folclorice vechi de zeci de ani, care păstrează tradiţiile populare ale diferitelor regiuni, pot foarte bine concura cu cele mai pretenţioase servicii oferite de agenţiile turistice. Chiar dacă aşternutul de bumbac fin este înlocuit cu unul aspru, ţărănesc, şi toaleta din spatele curţii nu miroase a odorizante dulci, o vacanţă la ţară nu poate decât să descreţească frunţile orăşenilor obosiţi. Şi cum îţi poţi cunoaşte mai bine acest neam dacă nu văzându-l plămădind oale din lut, ţesând covoare la război sau jucând şi petrecând la el acasă, în vatra satului, îmbrăcat în hainele populare şi ospătând mâncăruri tradiţionale.
Sărbătorile populare ale oltenilor se ţin lanţ tot anul. Ne oprim acum la câteva, respectate de localnici cu sfinţenie, de zeci de ani, în diferite comune şi judeţe. Astfel, în martie, comuna Runcu din judeţul Gorj ţine an de an Sărbătoarea Colinelor sau sărbătoarea costumelor populare şi a tradiţiilor de la începutul activităţilor agricole. Comuna, situată la zece kilometri de Târgu Jiu, oferă turiştilor ocazia de a vizita o zonă vestită pentru podgoriile şi livezile vaste.
Liliac şi Dumnezeu la Ponoare
Din luna mai, manifestările din mediul rural oltenesc sunt din ce în ce mai numeroase. Târgul Popular de la Tismana – de ceramică şi olărit – este o manifestare organizată la debutul primăverii. Între 11-17 mai, turiştii pot asista la Festivalul de Folclor Pastoral (expoziţie de tradiţii pastorale, târg de artizanat şi animale) din oraşul Novaci, festival ce dă semnalul plecării turmelor către munte, de unde nu mai revin decât la sfârşitul toamnei. Situat la picioarele Carpaţilor Meridionali, între Râmnicu Vâlcea şi Târgu Jiu, oraşul oferă privelişti de neuitat, dar şi condiţii de cazare la hoteluri şi pensiuni.
Sărbătoarea Liliacului este binecunoscută la Ponoare, localitate aflată în imediata apropiere a Mănăstirii Tismana, dar şi a localităţii Baia de Aramă, având aşadar încă două motive pentru a fi admirată de turişti. Sărbătoarea se desfăşoară în pădurea de liliac sălbatic din vecinătatea comunei, pădure care ocupă 20 de hectare şi este cunoscută ca rezervaţie naturală. Alte obiective care pot fi vizitate în zonă sunt nenumăratele peşteri şi chei, precum şi celebrul Pod al lui Dumnezeu – sigurul pod natural circulat din Europa.
În a doua jumătate a lunii mai, în Radomireşti-Olt şi Pleniţa-Dolj, localnicii joacă şi petrec de Sărbătoarea Bujorului. În locuri special amenajate în apropierea acestor plante sălbatice, oamenii chefuiesc cât e ziua de lungă, împletesc coroniţe din bujori şi mănâncă preparate tradiţionale pregătite cu această ocazie. Sărbători ale bujorului există în mai multe localităţi din sudul ţării, unde această plantă creşte spontan pe arii importante.
Străinii se dau în vânt după salcâmi, sârbe şi mămăligă
Spre sfârşitul lunii mai, când floarea este în plin parfum, „se sărbătoreşte“ Salcâmul. La Vânju Mare şi în alte localităţi de-a lungul Dunării – precum Hinova sau Devesel – unde pădurile de salcâm ocupă cea mai mare întindere din ţară, sărbătorile câmpeneşti strâng toată suflarea satului, zeci de comercianţi şi orchestre de muzică populară. Ca şi sărbătoarea teiului – în comuna Carpen, satul Cleanov, judeţul Dolj – această manifestare aminteşte de o activitate tradiţională pentru regiune, apicultura.
Dacă pentru românii crescuţi la oraş, toate aceste sărbători – din care multe sunt organizate în inima satului – nu reprezintă nicidecum un obiectiv de interes şi, mai ales, unul de vacanţă, turiştii străini au devenit în ultimii ani nişte obişnuiţi. Apreciind la adevărata lor valoare obiceiurile tradiţionale, muzica populară şi meşteşugurile vechi româneşti, aceştia se întorc an de an, pentru a gusta mămăliga oltenească, a învăţa pasul repezit al sârbei şi pentru a respira aerul curat de ţară. Pentru ei, câteva zile la ţară sunt o adevărată vacanţă!
