Academia Regală Suedeză de Ştiinţe a acordat Premiul Nobel pentru Chimie 2025 lui Susumu Kitagawa, Richard Robson şi Omar M. Yaghi „pentru dezvoltarea structurilor metal-organice”. Prin dezvoltarea structurilor metal-organice, laureaţii au oferit chimiştilor noi oportunităţi pentru rezolvarea unor provocări cu care ne confruntăm, potrivit Comitetului Nobel.
Laureaţii au dezvoltat un nou tip de arhitectură moleculară. Construcţiile pe care le-au creat – structuri metal-organice – conţin cavităţi mari în care moleculele pot intra şi ieşi. Cercetătorii le-au folosit pentru a colecta apă din aerul deşertului, pentru a extrage poluanţi din apă, pentru a captura dioxid de carbon şi pentru a stoca hidrogen.
Susumu Kitagawa este cercetător la Universitatea din Kyoto, Japonia, Richard Robson la cea din Melbourne, Australia, iar Omar M. Yaghi, la Universitatea Berkeley din California.
„Structurile metal-organice au un potenţial enorm, oferind oportunităţi nemaiîntâlnite până acum pentru materiale personalizate cu funcţii noi”, afirmă Heiner Linke, preşedintele Comitetului Nobel pentru Chimie.
Descoperirile, făcute între 1989 și 2003
Potrivit comunicatului Comitetului Nobel, totul a început în 1989, când Richard Robson a testat utilizarea proprietăţilor inerente ale atomilor într-un mod nou. El a combinat ioni de cupru încărcaţi pozitiv cu o moleculă cu patru braţe; aceasta avea un grup chimic care era atras de ionii de cupru de la capătul fiecărui braţ. Când au fost combinaţi, s-au legat pentru a forma un cristal bine ordonat şi spaţios. Era ca un diamant umplut cu nenumărate cavităţi.
Robson a recunoscut imediat potenţialul construcţiei sale moleculare, dar aceasta era instabilă şi se prăbuşea uşor. Cu toate acestea, Susumu Kitagawa şi Omar Yaghi au oferit acestei metode de construcţie o bază solidă; între 1992 şi 2003, ei au făcut, separat, o serie de descoperiri revoluţionare. Kitagawa a demonstrat că gazele pot pătrunde şi ieşi din construcţii şi a prezis că MOF-urile pot fi făcute flexibile. Yaghi a creat un MOF foarte stabil şi a demonstrat că acesta poate fi modificat folosind un design raţional, conferindu-i proprietăţi noi şi dorite.
În urma descoperirilor revoluţionare ale laureaţilor, chimiştii au construit zeci de mii de MOF-uri diferite. Unele dintre acestea pot contribui la rezolvarea unora dintre cele mai mari provocări ale omenirii, cu aplicaţii care includ separarea PFAS-urilor din apă, descompunerea urmelor de produse farmaceutice din mediu, captarea dioxidului de carbon sau recoltarea apei din aerul deşertului.
Anul trecut, distincţia i-a revenit lui David Baker „pentru designul computaţional al proteinelor” şi lui Demis Hassabis şi John M. Jumper pentru „predicţia structurii proteinelor”.
Date istorice despre premiile Nobel pentru Chimie
116 premii Nobel pentru Chimie au fost decernate din 1901 până în prezent pentru 197 de laureaţi.
25 de premii în Chimie au fost împărţite de doi laureaţi.
Opt femei au primit premiul pentru Chimie până în prezent.
Frederick Sanger şi Barry Sharpless au primit premiul pentru Chimie de două ori.
35 de ani a fost vârsta celui mai tânăr laureat în Chimie din istorie, Frédéric Joliot, care a primit premiul Nobel în 1935.
97 de ani a fost vârsta celui mai în vârstă laureat în Chimie, şi cel mai în vârstă laureat din istorie, John B. Goodenough.
Premiul Nobel pentru Literatură va fi anunţat joi de Academia Suedeză, urmat vineri de Nobelul pentru Pace, iar cel pentru Ştiinţe Economice luni, 13 octombrie.
Citeşte şi: Poliţist cercetat penal după ce şi-a lovit soţia cu care este în divorț
