Situație gravă la Salina Praid, unde mina veche, afectată de infiltrații masive de apă sărată, riscă o prăbușire completă. Sunt consecințe potențial catastrofale pentru mediu și infrastructură.
Experții internaționali avertizează că singura soluție tehnică viabilă pentru stabilizarea minei ar fi umplerea acesteia cu pietriș, o operațiune costisitoare, dar urgentă.
Soluția 1: Umplerea cu pietriș – costuri uriașe, dar sigure
Asociația Europeană a Producătorilor de Sare, în colaborare cu specialiști ai SALROM, recomandă:
- Evacuarea controlată a apei din mina veche,
- Umplerea imediată cu balast/pietriș pentru a preveni colapsul,
- Betonarea căilor de acces care comunică cu galeriile turistice și cele de extracție.
Această soluție ar costa mai multe milioane de euro, dar ar oferi siguranță structurală și ar reduce drastic riscul ca prăbușirea să se extindă către zonele turistice sau de exploatare în activitate.
Soluția 2: Galerii noi – alternativă de compromis
În paralel, o a doua variantă mai puțin costisitoare prevede:
- Deschiderea de noi galerii pentru turism și extracție,
- Izolarea completă a zonei afectate,
- Transferul treptat al activităților comerciale din mina compromisă în cele noi.
Această soluție este mai ieftină, dar nu elimină riscul prăbușirii zonei vechi, fiind mai degrabă o măsură de continuitate economică decât una de protecție geotehnică.
Dezastru ecologic în desfășurare
În ultimele zile, craterele formate în zona minei s-au unit, iar acum ia naștere un lac sărat instabil, care a înghițit deja:
- 700 m³ de pietriș, parte din infrastructura de deviere a pârâului Corund,
- Părți din drumuri și păduri din zonă.
Această evoluție a crescut riscul de poluare masivă a apelor de suprafață, mai ales a râului Târnava Mică, care este monitorizat continuu de Apele Române. O undă de poluare salină a fost deja detectată în zona Târnăveni, cu mortalitate piscicolă în Sărățeni și Sângeorgiu de Pădure (aprox. 50 kg de pește mort).
Apa sărată mai densă s-a acumulat pe fundul râurilor, formând un „nor sărat” care sufocă fauna acvatică de jos în sus. Deocamdată, peștii au reușit să se refugieze în straturile superioare, limitând impactul.
Criză umanitară: Pericol pentru alimentarea cu apă
Aproximativ 40.000 de persoane din 16 localități riscă să rămână fără apă potabilă. La Târnăveni, robinetele sunt deja seci, iar alte comune din județul Mureș ar putea rămâne fără apă în maximum 48 de ore.
Levente Sipos, director Aquaser S.A., avertizează că rezervele de apă pentru UAT-uri sunt pe final, iar dacă nu se găsește o soluție rapidă, ar putea fi nevoie de alimentare cu cisterne.
Risc transfrontalier: Ungaria, în alertă
Poluarea din Târnava Mică ar putea ajunge în scurt timp pe teritoriul Ungariei, ceea ce a determinat autoritățile române să trimită alerte oficiale către Budapesta.
Annamaria Szekely, șefa Gărzii de Mediu Mureș:
„Ne așteptăm la distrugerea vegetației și a faunei de-a lungul râului Târnava Mică.”
Ajutor de stat și supraveghere internațională
Ministerul Economiei a anunțat două scheme de sprijin în valoare totală de 300 de milioane de lei, pentru firmele afectate de inundațiile saline. În paralel, o echipă de experți germani a instalat senzori de vibrație subterană, pentru a monitoriza în timp real riscul de prăbușire.
Concluzie
Criza de la Praid nu mai este doar una industrială sau locală – a devenit o problemă națională de siguranță ecologică, economică și socială. În lipsa unei intervenții rapide și consistente, consecințele pot fi de lungă durată, cu impact inclusiv la nivel internațional.
Pentru moment, decizia privind soluția finală rămâne la Guvern.
Citește și: (Video) Situația economică a României explicată de Ilie Bolojan
