„Adevărul despre Sascha Knisch“, de Aris Fioretos
Traducere din limba engleză de Gabriella Eftimie
„Adevărul despre Sascha Knisch“, de Aris Fioretos, este o carte-eveniment, pe care o recomandă două dintre cele mai mari personalităţi literare ale momentului: Norman Manea şi Jeffrey Eugenides. Norman Manea consideră romanul lui Aris Fioretos „un soi de «thriller psihologic» plasat în timpul Republicii de la Weimar, o incursiune temerară, cu mijloace literare rafinate, în lumea «minorităţilor erotice»“. „Aris Fioretos, în romanul său despre Berlinul anului 1928, ne serveşte un cocteil ameţitor, în care amestecă părţi egale de roman poliţist, farsă istorică, sex şi literatură de cea mai bună calitate“, apreciază Jeffrey Eugenides, autorul best-seller-urilor „Middlesex“ şi „Sinuciderea fecioarelor“.
Cartea a fost tradusă până acum în cele mai importante limbi de circulaţie internaţională, traducerea în engleză – apărută la prestigioasa editură Random House – purtând chiar semnătura autorului.
„De fiecare dată când îmi este tradusă o carte, am aceeaşi senzaţie de nelinişte pe care o ai atunci când înoţi în ape tulburi. Va funcţiona imersiunea în noua limbă? Pot anticipa adâncimea, volumul şi textura unor «ape» precum engleza, franceza sau germana mai bine decât pe ale altora. Astfel, îmi pot «îmbrăca» anticipaţia în consecinţă: cu slipul şi loţiunea de plajă în unele cazuri, echipament complet de scafandru, în altele. Cât despre română, sunt complet ignorant. Habar nu am la ce mă pot aştepta de la limba voastră. Cum ar putea arăta textul meu tradus în româneşte? Ar semăna cu o pasăre exotică purtând labe de scafandru? Sau cu o sirenă, zbătându-se pe uscat? Mă tem că nu am citit prea multă literatură română. Asta, dacă nu punem la socoteală «nepotrivirile» pe care le aveţi voi înşivă, în anumite cazuri: mă gândesc la Celan, care a scris în germană, Cioran, care a scris în franceză, sau oameni ca Herta Muller şi Oskar Pastior, ambii vorbitori de germană din Transilvania. Pot număra pe degete scriitorii români care îmi sunt familiari. Dintre colegii contemporani am citit Cărtărescu şi Manea şi admir onirismul detaliat al primului şi judecăţile sarcastice ale celuilalt. Dar nu ştiu cum sună ei în original. Orice literatură care a dat numeroşi scriitori valoroşi nu e şi ea legată, cu certitudine, de nivelul de discernământ al cititorului şi de capacitatea publicului de a alege?“, a mărturisit Fioretos.
Cunoscut cititorilor din România datorită romanului „Adevărul despre Sascha Knisch“, din colecţia „Biblioteca Polirom“, Fioretos este suedez cu părinţi de origine greacă şi austriacă, a studiat la Stockholm, Paris şi în Statele Unite (la Universitatea Yale), iar în prezent locuieşte în Germania, unde este consilier cultural la Ambasada Suediei din Berlin.
„Bănuiesc că trecutul amestecat îmi provocă o sensibilitate la diferenţe. Astăzi, îmi place să spun că am coloana vertebrală a unui grec, nervii unui austriac – sau, mai degrabă, ai unui vienez – şi limba unui suedez. Dar mai puternic decât loialitatea pe care o manifest faţă de aceste ţări e sentimentul neapartenenţei. Cum să spun, simt că aş fi chiar diferenţa dintre greci, austrieci şi suedezi. Iar a scrie nu echivalează cu a cultiva identităţi, ci cu a înţelege diferenţele“, a mărturisit Aris Fioretos.
