In ciuda rezultatelor deosebit de relevante ale acestui studiu stiintific, medicii si asistentii doljeni sustin ca ei nu primesc astfel de „atentii“ de la pacienti si ca nici nu au cunostinta de un asemenea fenomen
Un recent studiu finantat de Banca Mondiala prezinta o situatie pe cit de reala, pe atit de ingrijoratoare, a spagilor pe care le platesc românii cadrelor medicale din spitale. Potrivit acestui studiu, numai in cursul anului 2004, românii bolnavi au dat „atentii“ in valoare de… 360 de milioane de dolari asistentilor medicali si doctorilor. Peste 60% dintre românii care au avut nevoie de tratament au fost nevoiti sa dea spaga, iar asta pentru serviciile medicale publice si gratuite. Aceasta suma reprezinta nici mai mult, nici mai putin decit 10% din totalul cheltuielilor publice pentru sanatate in cursul anului trecut.
Asistentii medicali cer spaga de doua ori mai des decit doctorii
Spitalele figureaza pe prima pozitie, ca „locatie“ principala a coruptiei in sistemul sanitar, fiind urmate, in materie de „atentii“, de policlinici si cabinete ale medicilor de familie. Conform sondajului, 42% dintre pacientii unitatilor medicale de stat au dat spaga din proprie initiativa catre medici si 55% catre asistenti, a mentionat Bogdan Lazarescu, seful proiectului. Trebuie subliniat ca, potrivit studiului amintit, 36% dintre cei care au dat astfel de spagi cadrelor medicale au fost nevoiti sa se imprumute, intrucit veniturile curente nu le permiteau sa acopere nivelul mult prea ridicat al „pretentiilor“ celor vizati. Studiul mai releva si faptul ca asistentii medicali conditioneaza de doua ori mai des decit medicii efectuarea actului medical de primirea unei sume de bani. Rezultatele acestui studiu finantat de Banca Mondiala au fost prezentate public la inceputul acestei saptamini, sub titlul „Asistenta medicala pentru dezvoltarea unui plan de imbunatatire a transparentei si scaderea platilor informale din sectorul de sanatate românesc“. Realizarea studiului a costat 96.000 de dolari. Un Barometru de opinie realizat in februarie 2005 de Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate (CPSS), pe un esantion reprezentativ de 1.076 de persoane adulte, arata faptul ca 55% dintre cei care dau „atentii“ o fac „pentru ca asa se obisnuieste“. Urmatoarele motive ar fi „pentru o ingrijire mai atenta din partea doctorului“ (32%), din „recunostinta“ (29%), „pentru o relatie mai buna cu medicul in viitor“ (21%), „pentru ingrijire mai atenta din partea asistentei“ (18%) etc. De asemenea, 63% dintre românii care spun ca au dat bani suplimentari au facut-o inainte de inceperea tratamentului, operatiei sau a consultatiei. Studiul finantat de Banca Mondiala propune si masuri de reducere a „atentiilor“, intre acestea numarindu-se reorganizarea unitatilor publice sanitare, scaderea personalului angajat, diminuarea pachetului minim de servicii si definirea lui exacta. Pentru a evita ciubucurile catre medici si asistenti, cei intervievati s-au aratat dispusi sa plateasca, in medie, circa 200.000 de lei lunar, in plus fata de asigurarile de sanatate percepute in prezent.
Directorul DSP Dolj, deranjat de termenul „spaga“
Prof. dr. Dan Gabriel Mogos, directorul executiv general al Directiei de Sanatate Publica (DSP) Dolj considera ca exista cazuri izolate de medici care primesc foloase necuvenite, dar ca asemenea situatii nu trebuie generalizate la intregul sistem sanitar. „Nu trebuie aruncat cu noroi in medici. Cuvintul «spaga» nu este definitoriu pentru activitatea lor. Exista cazuri izolate, intr-adevar, de medici care si-au insusit foloase necuvenite si care sint anchetate de organele competente. Nu cred, insa, ca fenomenul are o astfel de amploare cum a fost prezentat. Eu personal nu stiu de vreo spaga luata de vreun coleg de-al meu. Cred insa ca se incearca discreditarea cadrelor medicale printr-o campanie care arunca noroi in realizarile noastre. Iar daca ar exista un astfel de fenomen, pentru contracararea lui eu cred ca ar trebui pornit, in primul rind, de la cauze. O asemenea problema nu ar putea fi rezolvata simptomatic, ci ar trebui in primul rind luate in calcul problemele din sistemul sanitar: subfinantarea, salariile personalului care lucreaza in mediul sanitar etc,“, a afirmat prof. dr. Dan Gabriel Mogos.
Presedintele Colegiului Medicilor Dolj amesteca spagile cu… platile compensatorii
Presedintele Colegiului Medicilor din România – Filiala Dolj, dr. Doru Dobrescu, sustine ca, in Dolj, nu au fost semnalate cazuri de medici care au luat spaga, considerind chiar ca rezultatele acestui studiu ar reprezenta „o calomnie la adresa medicilor“. „Modul in care este prezentat studiul este o facatura. Din 360 de milioane de dolari, cit se spune ca ar fi primit spaga medicii in 2004, 200 de milioane de euro se numesc plati compensatorii. Ori, aceste plati compensatorii se platesc practic din bugetul asigurarilor de sanatate pentru medicamentele compensate si gratuite. Transformind euro in dolari, obtinem o suma apropiata de 360 de milioane de dolari si observam ca practic medicilor nu le-a ramas o suma prea mare pentru spaga. Nu vedeti ca este cusut cu ata alba? Cred ca toata aceasta poveste nu este altceva decit o manipulare ordinara al carei scop este acela de a abate atentia de la problemele importante ale sistemului sanitar cum ar fi licitatiile oneroase pentru achizitionarea de aparatura medicala si medicamente. Datele prezentate in studiul respectiv te lasa cu gura cascata, iar acestea nu ar fi singurele nepotriviri. Ici-colo, evident ca se da spaga. Insa doar sase din 40.000 de medici au fost gasiti nominal ca au luat spaga. Noi nu avem in evidenta astfel de cazuri. In lipsa dovezilor care sa arate ca se ia spaga, aceste afirmatii ar putea fi o calomnie la adresa medicilor“, a sustinut dr. Doru Dobrescu, presedintele Colegiului Medicilor din România – Filiala Dolj.
Asistentul medical nr. 1 din judet: „Sa se dovedeasca daca exista astfel de cazuri!“
Viorel Gavrilescu, presedintele Ordinului Asistentilor Medicali din România – Filiala Dolj, merge pe principiul ca „hotul nedovedit e negustor cinstit“, afirmind ca n-au fost pina in prezent dovedite cazuri de asistenti medicali care sa fi pretins bani sau cadouri pentru a-si face meseria.
„In Sanatate s-a aruncat cu mult noroi, in ciuda faptului ca avem oricum o situatie destul de defavorizata in aceasta care este si-asa destul de defavorizata. Toata lumea cunoaste situatia din spitale si problemele cu care se confrunta asistentii medicali din cauza neajunsurilor. Citi oameni nu s-au dus cu o floare sau cu o cutie de bomboane la medic? Asta inseamna spaga? Cit priveste cealalta categorie, de asistenti medicali care ar conditiona actul medical de «atentii» banesti, nu am cunostinta. Sa se dovedeasca daca exista astfel de cazuri! Daca totusi ar exista, bineinteles ca exista si in cadrul Ordinului Asistentilor Medicali o comisie de disciplina, un cod de etica si deontologie al asistentilor medicali si putem lua atitudine pe linie profesionala, urmind aceleasi etape, ca si in cazul Colegiului Medicilor. Masurile pot sa mearga pina la retragerea autorizatiei de libera practica“, a mentionat asistent Viorel Gavrilescu.
Opinie transanta a unui medic din Ministerul Sanatatii: „Exista spaga in sistemul sanitar“
Dr. Eduard Armeanu, din cadrul Departamentului de Audit si Control al Ministerului Sanatatii, si-a exprimat la rindul sau parerea vizavi de spagile din Sanatate, insa a tinut ca opinia sa-i fie consemnata ca a unui simplu medic. „In calitate de medic pot sa spun ca exista spaga in sistemul sanitar. Fenomenul ca atare nu poate fi negat. Problema este insa ca nu se stie daca este vorba intotdeauna de spaga. Sint pacienti care ofera drept multumire bani sau alte cadouri medicului, dar mai exista si cazurile, mult mai grave, in care trebuie sa se implice Colegiul Medicilor – bineinteles daca exista sesizari din partea pacientilor, iar problema este ca aceste sesizari cam lipsesc – de medici care conditioneaza actul medical de diverse sume de bani. Rezolvarea acestei probleme tine de mentalitate si constiinta din partea cadrelor medicale, dar si de schimbarea atitudinii pacientilor fata de aceste practici. Oamenii ar trebui sa reclame aceste abuzuri organelor competente, nu sa fuga dupa primul colt si sa inceapa sa se plinga ca i-a cerut medicul X sau Y spaga“, a declarat dr. Eduard Armeanu.
„Atentiile“, incriminate de Codul Penal
Pentru banii si cadourile pe care cadrele medicale le pretind ori le accepta de la pacienti, Codul Penal contine reglementari precise:
Luarea de mita:
Fapta functionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intirzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoare de la trei la 12 ani si interzicerea unor drepturi.
Darea de mita:
Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase se pedepsesc cu inchisoare de la sase luni la cinci ani. Fapta nu constituie infractiune atunci cind mituitorul a fost constrins prin orice mijloace de catre cel care a luat mita. Mituitorul nu se pedepseste daca denunta autoritatii fapta mai inainte ca organul de urmarire sa fi fost sesizat pentru acea infractiune.
Primirea de foloase necuvenite:
Primirea de catre un functionar, direct sau indirect, de bani ori de alte foloase, dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiul acesteia, se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la cinci ani.
